Politica
Felix Stroe (PSD): Proiectele dezvoltate cu bani europeni duc la creșterea nivelului de trai!
Published
4 ani agoon
Interviu cu Felix Stroe, candidat din partea PSD la funcția de președinte al Consiliului Județean Constanța.
Reporter: – Domnule Felix Stroe, odată ajuns Președinte al Consiliului Județean Constanța, ce proiecte veți demara imediat?
Felix Stroe: – Un Spital Regional de Pediatrie este un proiect de care Constanța și județele limitrofe au nevoie urgent și la care eu țin foarte mult. Ne vom concentra toate eforturile astfel încât să asigurăm finanțarea și dotarea corespunzătoare a viitorului spital regional pentru copii, care va deservi atât Constanța cât și sud-estul României. Această unitate medicală va fi dotată cu cele mai noi și performante echipamente medicale; va asigura primirea urgențelor medicale; va fi dotată cu unități performante de imagistică pentru a depista din timp afecțiuni grave; va dispune de cea mai modernă secție de intervenție la nivel național. În realitate, discuțiile CONCRETE despre realizarea unui asemenea proiect de anvergură – însemnând și/mai ales finanțarea sa din bani europeni – au fost demarate în urmă cu aproximativ doi ani de mine. În paralel cu discuțiile legate de domeniul infrastructurii de apă potabilă și uzată, a fost abordat cu reprezentanții Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) – partener strategic și deja tradițional al RAJA SA Constanța – și subiectul construirii unui Spital Regional de Pediatrie la Constanța. Încântați de proiect, cei de la BERD au promis alocarea în mod gratuit a unei echipe de consultanță, în vederea realizării proiectului arhitectural și a studiului de fezabilitate (câteva sute de mii de euro, mai exact 600.000).
Valoarea totală a finanțării Spitalului Regional de Pediatrie Constanța a fost deja stabilită la 230-250 de milioane de euro. Când vorbim de această sumă, nu vorbim doar de ridicarea unei clădiri, vorbim de aparatură în primul rând, de roboți intervenționali, care pot costa și 10-12 milioane euro.
Un alt proiect se referă la Drumul de mare viteză pe axa Nord-Sud a județului Constanța, care să facă legătura dintre județele din nordul regiunii și județul Constanța, dar și cu punctele de interes strategic precum Portul Constanța și Punctul de Trecere al Frontierei Vama Veche. Drumul va începe de la viitorul Pod de la Brăila și va continua pe ruta Smârdan – 2 Cantoane – Mihai Viteazu – Tariverde – Lumina – Ovidiu – Constanța – Eforie – Mangalia și va beneficia de descărcări rutiere pentru toate localitățile din zonele de trecere.
Cred că nu mai are rost să explic cât contează turismul pentru Constanța și cât de important este să ne îngrijim de vizitatorii noștri și până la urmă chiar și de confortul nostru. Anual, peste un milion de turiști ne calcă pragul județului, ceea ce ne situează, fără urmă de îndoială, în topul pe țară. Dar acest număr poate crește considerabil, dacă avem în vedere dezvoltarea infrastructurii rutiere printr-un drum de mare viteză care să facă legătura dintre județele din nordul regiunii și județul Constanța, dar și cu punctele de interes strategic precum Portul Constanța și Punctul de Trecere al Frontierei Vama Veche.
Ultimul proiect mare, dar poate cel mai apropiat sufletului meu este să avem școli europene în județul Constanța. Următorii patru ani sunt cruciali pentru dezvoltarea acestui sector în județul nostru, având în vedere că putem accesa fonduri europene nerambursabile care să ne asigure investițiile. Toate școlile din județ trebuie să beneficieze de lucrări de reabilitare și modernizare, echipamente IT specifice unui proces educațional la standarde europene, conexiune gratuită la internet de mare viteză, sisteme de supraveghere performante pentru creșterea siguranței elevilor, tablete și calculatoare performante pentru pregătirea temeinică a elevilor noștri.
Reporter: – Ați fost ministru al transporturilor. Vrem să știm de ce lucrurile merg atât de greu în România și de ce mai avem încă orașe cu drumuri neasfaltate și cum veți grăbi acest proces de recuperare a decalajelor?
Felix Stroe: – Direcția Județeană de Drumuri a făcut lucrări de anvergură în ultimii ani. S-au acoperit decalaje mari. Planurile lor și ale Consiliului Județean se întind pe o perioadă de 4 ani de acum înainte. Se vor accesa și fonduri europene, pe axa comunitară special dedicată acestor proiecte județene – nu vorbim de drumurile naționale! Eu vreau mai mult decât atât. Să fim un model în ce privește drumurile județene: impecabile!
Reporter: – Ce se va face pentru centrele de permanență în localitățile din județ?
Felix Stroe: – Sănătatea nu trebuie să existe doar la oraș, ci avem nevoie să dezvoltăm acest capitol și în zona rurală. În fiecare comună trebuie să avem cabinete medicale dotate cu aparatură, de la stetoscop până la electrocardiograf, ecograf, pulsoximetru, holter, sală de tratamente și consultații. De ce trebuie ca oamenii, pentru chestiuni ușoare să bată drumul până la primul oraș, în cel mai apropiat spital, când putem să facem aceste cabinete medicale în toate comunale.
Și tot în fiecare comună trebuie să avem cabinete stomatologice, și putem să facem asta. Dumnezeu ne dă, dar nu ne bagă în traistă. Avem unul dintre cele mai puternice centre universitare din țară. Universitatea Ovidius are una dintre cele mai prestigioase facultăți de stomatologie din România. Deci resursa umană există, trebuie doar să asigurăm infrastructura.
Și tot legat de sănătate, avem Spitalul din Năvodari, care trebuie transformat într-un spital municipal în adevăratul sens al cuvântului, cu săli de operație ultramoderne și cu o secție performantă de primiri urgențe. Și dacă tot vorbim de urgențe, trebuie să modernizăm și să extindem și secția UPU de la nivelul Spitalui Clinic Județean de Urgență, secție care pe timpul sezonului estival uneori nu poate răspunde cu promptitudine la toate solicitările. Și vă mai spun ceva răspicat și asumat: Trebuie să terminăm odată de renovat acest spital. S-au făcut eforturi, iar guvernarea PSD a reușit să mărească salariile medicilor. Atunci și noi, cei din administrațiile locale, trebuie să le asigurăm tot ceea ce este necesar să poată să profeseze în cele mai bune condiții. Și mă refer, în special, la aparatură. Medici buni avem, dar avem nevoie și de aparatură performantă. Medicina nu se poate face cu algocalmin și stetoscop, trebuie roboți DaVinci, unități de imagistică și de tratament de top.
Reporter: – Spuneți că vă doriți să fiți un președinte pentru toți cetățenii județului. Sunteți la rândul dumneavoastră bunic, aveți doi nepoți. Ce proiecte aveți pentru acești copii, domnule Stroe?
Felix Stroe: – Componenta de protecție și asistență socială a fost întotdeauna o componentă majoră a politicii Partidului Social Democrat. Și am reușit mult mai mult decât oricare alt partid politic! Poate în alte zone sărace ale țării, lucrurile stau cum spuneți, dar în privința județului Constanța, pe care l-am străbătut în lung și-n lat, credeți-mă, s-au schimbat multe! Nimeni nu e lăsat să sufere de foame și să umble dezbrăcat. Nu lăsăm pe nimeni în urmă! Cât privește problema educațională, începând chiar cu abandonul școlar, lucrurile sunt într-adevăr grave. Guvernul actual, pentru că el conduce țara în pandemie, a promis tablete elevilor. Ceea ce părea un lux acum un an, a devenit o necesitate, în sistemul de învățământ online și de la distanță. E nevoie și de internet de mare viteză în mediul rural – aici, companiile de profil trebuie potențate și ajutate. E totuși o afacere, dar de ale căror produse avem nevoie cu toții, la cel mai înalt standard pentru toți. E nevoie de calculatoare performante în școli – costurile unui astfel de calculator au scăzut mult, față de acum zece-cincisprezece ani.
Reporter: – Cum vedeți faptul că în 2020 mai sunt școli care au toaleta în curte, care nu au căldură, care nu sunt dotate corespunzător? Cum veți acționa în acest sens?
Felix Stroe: – E o problemă pe care toți o cunoaștem și care nu mai poate fi ignorată. Este complet inutil să mai dăm vina pe vechile guvernări, care au fost și de stânga, și de dreapta. Suntem în secolul 21! Dincolo de eforturile pe care le-am făcut și le vom face sporit în continuare, ne-am lovit și de o reticență – unii nu își doresc acest lucru, oricât de paradoxal ar părea.
În privința școlilor, multe din neajunsuri au fost înlăturate, prin eforturile și investițiile Consiliului Județean – lucrurile stau mai bine decât acum zece ani, să zicem. Dar autoritățile locale nu au avut capacitatea să acceseze fonduri nerambursabile până acum. O vor putea face, cu sprijin din partea mea și a Consiliului Județean!
Avem nevoie de Școli europene în județul Constanța. Următorii patru ani sunt cruciali pentru dezvoltarea acestui sector în județul nostru, având în vedere că putem accesa fonduri europene care să ne asigure investițiile. Nu trebuie grevat tot bugetul Consiliului Județean pentru investiții!
Reporter: – În acest moment există discrepanțe mari între rural și urban, la nivel național. Ce veți face pentru reducerea acestor diferențe în județul Constanța?
Felix Stroe: – Prin investițiile majore într-un județ, unii înțeleg poate că ele se concentrează în special în jurul marilor aglomerări urbane, în jurul porturilor maritime și de pe Canalul Dunăre – Marea Neagră și Midia – Năvodari sau a orașelor de pe traseul marilor căi de acces, cum este autostrada (Medgidia, Cernavodă, Ovidiu, Agigea). Și uneori așa și este. Dar forța de muncă ce arată cea mai mare disponibilitate – și disperare, dacă termenul nu e prea dur… – se află în mediul rural. Acolo într-adevăr condițiile de viață s-au mai îmbunătățit – și nu vorbesc doar de domeniul pe care îl cunosc cel mai bine, alimentarea cu apă – dar și televiziune prin cablu, internet (aici mai trebuie investit, în special pentru sistemul de învățământ din rural, mai ales în timp de pandemie!). Însă oamenii au nevoie de locuri de muncă și venituri constante, nu numai sezoniere.
Sunt investiții din bani europeni în agricultură – culturi cerealiere, viticultură, creșterea animalelor – care pot fi atrase! Sau al meșteșugurilor și producței de serie mică. Dar și în domeniul infrastructurii: imaginați-vă cum ar fi să legăm nordul de sudul județului cu un drum rapid cu patru benzi! La asta se referă sprijinul pe care Consiliul Județean îl poate oferi prin statut și atribuții UAT-urilor, pentru reducerea diferențelor dintre urban și rural. Vorbesc de cele care țin de condițiile de trai – mereu vor fi diferențe, date de specificul fiecărui mediu socio-cultural.
Reporter: – Avem multe sate lângă Dunăre cu potențial turistic real, în care localnicii nu au nicio perspectivă și nici locuri de muncă…
Felix Stroe: – Am în vedere și dezvoltarea limesului dunărean (Ostrov-Hârșova), total neglijat de guvernele și administrațiile județene din ultimii 30 de ani. E un concept puțin cunoscut publicului larg, dar important. Sunt mai multe obiective arheologice pe acest aliniament: de la Ostrov până la Măcin chiar, de la Silistra până la Marea Neagră. Sunt resturi de așezări civile romane și feudale. Au fost descoperite monede romane, cioburi, opaițe. Chiar și brățari. Și la Ciobanu, nu numai la Hârșova, amfore romane și cioburi din epoca feudală timpurie. O altă descoperire care merită pusă în valoare este altarul roman cu inscripție, descoperit pe cetatea de la Gârliciu. Sunt obiective care vor fi puse în valoare cu investiții minime, fără îndoială. Aici vor lucra, vor supraveghea chiar oamenii locului, oamenii din zonă.Să nu uităm satele pescărești de la sud și nord de Cernavodă. La sud sunt podgorii cu un imens potențial turistic – Rasova, Aliman, Ostrov, Adamclisi etc., iar la nord vestigii arheologice și istorice – Capidava, Topalu… Trebuie doar sprijiniți și finanțați, de preferință din fonduri europene, nerambursabile. Se pot face degustări, puncte de vânzare și desfacere la prețuri de producător, spații de cazare, trasee turistice…
Reporter: – Atragerea de fonduri europene pentru creșterea nivelului de trai al constanțenilor din mediul rural?
Felix Stroe: – Orice proiect dezvoltat în mediul rural cu bani europeni duce la creșterea nivelului de trai. Haideți să ne gândim puțin care este cea mai mare problemă a mediului rural. Eu cred că lipsa locurilor de muncă este poate cea mai spinoasă problemă în aceste zone. Acum imaginați-vă ce înseamnă investițiile în acest mediu, fie că vorbim de educație – școli, infrastructură rutieră – drumuri sau agricultură. Toate aceste investiții înseamnă locuri de muncă și, implicit, venituri sigure, decente.
Reporter: – Agricultura – soluții pentru sisteme de irigații?
Felix Stroe: – Haideți mai întâi să vedem ce poate să facă în mod concret Consiliul Județean pe acest palier. Indiferent de ceea ce noi ne dorim, trebuie să avem în vedere respectarea Legii 215/2001, legea administrației publice locale. Dar vă pot spune că, și pe parte de agricultură, pot fi implementate proiecte cu finanțare europeană. Noi ne propunem ca prin intermediul CJ, prin direcția care va funcționa aici, să ajutăm și mediul privat cu partea de îndrumare și proiectare, dar și cu partea de cofinanțare.
S-a mai discutat de partea de reabilitare a sistemului de irigații, dar din păcate, la ora actuală nu există o situație exactă a ceea ce este în teren. S-ar putea să avem surpriza că nu mai avem ce reabilita și atunci trebuie să ne gândim la un proiect care să refacă în totalitate acest sistem. Dar până la refacere putem să implementăm proiecte mici, zonale, cu finanțare europeană, care să satisfacă această nevoie a irigațiilor pentru terenurile agricole. De partea astea cu irigațiile s-a preocupat foarte mult ministrul Petre Daea. Să nu uităm că avem deja pus în funcțiune canalul de irigații Carasu-Galeșu. Dar astea sunt proiecte în care ar trebui să se implice ministerele, nu numai Consiliul Județean.
Reporter: – Alte priorități chiar de la începutul mandatului?
Felix Stroe: – Direcția pentru fonduri europene! Cel mai important va fi implementarea, în cadrul Consiliului Județean, a unei Direcții dedicate atragerii de fonduri europene nerambursabile. O direcție bine structurată și dimensionată, cu zeci de specialiști în domeniu, care – atenție! – nu vor fi plătiți din bugetul Consiliului, ci din banii alocați de Uniunea Europeană! Acest model de succes funcționează deja la turație maximă de mulți ani în cadrul RAJA SA, compania din România cu cel mai mare grad de absorbție a fondurilor europene – undeva la 25-30% din ce reușește să atragă România!
Reporter: – Sunteți candidatul PSD într-un județ important. Cum credeți că se vor poziționa forțele politice după alegerile din 27 septembrie 2020?
Felix Stroe: – Facem parte dintr-un peisaj politic național, dinamic. La rândul nostru, în teritoriu, am avut și putem avea alianțe și colaborări, care să ducă la votarea, la realizarea unor proiecte importante. Toate acestea trebuie să aibă în vedere în primul rând binele comun. Nu putem rămâne înghețați în proiect – unii-s „de dreapta”, ceilalți „de stânga”. Doctrinele ideologice au importanță doar pe direcțiile mari, strategice. În viața reală, „dreapta” și ”stânga” au mai guvernat împreună – și la nivel național, și local. Din păcate, nu întotdeauna cu rezultatele maximizate.
Orgoliile sunt mari. Eu nu sunt un om orgolios, sunt un om practic. Haideți să ne unim atunci când e nevoie, și să facem! Putem avea rivalități – cu alte județe, regiuni, cu alte țări dacă vreți, dar nu aici, între noi. Modelul sabotajului românesc de la Bruxelles, împotriva României, trebuie abandonat!
Haideți să votăm cu obiectivitate pentru siguranța zilei de mâine, pentru siguranța familiilor noastre! Haideți să ne gândim cu toții ce înseamnă pentru economia județului nostru 2 miliarde de euro, atrași într-un singur mandat!
Mai multe detalii despre activitatea și programul candidatului PSD-ALDE-PNTCD-ADER, citiți aici: www.stroefelix.ro sau pe https://www.facebook.com/stroefelix.ro.
Pe candidatul Stroe Felix îl regăsiți pe locul 9 pe buletinul de vot pentru alegerea președintelui Consiliului Județean Constanța, la alegerile locale din 27 septembrie.
Material comandat de Partidul Social Democrat filiala Constanta,
Executat de Asociația Puterea Civică – www.ordinea.ro
CUI mandatar financiar coordonator 21200019
Comentarii pe Facebook
Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!