Actual
Fermierii români, furioși după ce România a primit un ajutor derizoriu de la UE. Răzvan Filipescu: „Suma este jignitoare“
Fermierii români sunt extrem de nervoși după ce țara noastră a primit o sumă mică, în comparație cu alte state, drept compensație pentru fermierii din statele aflate în prima linie de primire a cerealelor ucrainene. Ele se ridică la 56,3 milioane de euro, finanţată din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC). Polonia a primit 29,5 milioane de euro, Bulgaria 16,75 milioane şi României doar 10,05 milioane de euro, deși țara noastră s-a aflat în „prima linie de transport a cerealelor“.
Pentru că toate oalele s-au spart în capul ministrului Agriculturii, Petre Daea, care a fost acuzat că a negociat prost pentru România, șeful său de partid și cel care are aspirații la funcția de premier, Marcel Ciolacu, încearcă să dreagă busuiocul. El a anunțat că fermierii români vor primi un nou ajutor financiar din partea Comisiei Europene, „pe baza unei formule echitabile!“. Declarația vine după o întâlnire a social-democratului cu avute ieri cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Răzvan Filipescu, vicepreședinte Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) și consilier județean în Constanța, spune suma de 10 milioane de euro este jignitoare având în vedere că România a reprezentat principala platforma logistică prin care s-au exportat aproximativ 60% din mărfurile ucrainene.
„Referitor la suma de 10 milioane acordata inițial României de către Comisia Europeană pentru compensarea pierderilor generate de tranzitul de mărfuri din Ucraina, vă pot spune că este una derizorie, chiar dacă ar fi dublată de Guvernul României. Această sumă este jignitoare având în vedere că România a reprezentat principala platforma logistică prin care s-au exportat aproximativ 60% din mărfurile ucrainene. Suma este jignitoare având în vedere sacrificiile făcute de fermierii români care s-au confruntat cu lipsa transportului în sezon, cu creșteri de tarife, cu scăderi de peste 30% la prețul cerealelor sau cu blocaje de zile în port, mulții fiind nevoiți să depoziteze marfa, lucru care a generat costuri suplimentare cu depozitarea și condiționarea. În plus, nu se știe nici care sunt criteriile după care se vor aloca acești bani: cine are prioritate? Sunt fermieri care mai au marfa pe stoc dar nu-i poți defavoriza nici pe cei care au vândut la prețuri mici acum 2 săptămâni, 1 lună sau două, fermieri care aveau nevoie să plătească credite, leasing-uri, salarii și care se confruntau cu costuri mari de depozitare.“, spune Răzvan Filipescu.
Vicepreședintele APAD afirmă că această alocare a umplut paharul cu nemulțumiri ale fermierilor care s-au confruntat cu o concurență neloială din partea mărfurilor din Ucraina, care nu au mai beneficiat de controale fito- sanitare în vămi și nici de taxe vamale. Astfel, deși mărfurile ucrainene trebuiau să fie doar în tranzit, parte din aceasta a rămas în Romania, deci și pe piață europeană, intrând în procesare sau consum. Noi am intrat în competiție cu o marfă ieftina și care nu respectă într-totul condiționalitatea pe care fermierii români, europeni, trebuie să le îndeplinească, subliniază sursa citată.
„După ieșirile noastre publice și după anunțarea protestului național din 7 aprilie, s-a generat o mare dezbatere publică care a dus la reconsiderarea poziției Comisiei iar zilele acestea se vehiculează un nou pachet suplimentar de măsuri, în valoare de 75 de milioane de euro, dar care să fie oferite mai multor țări. Totuși sumele sunt insuficiente. De aceea noi fermierii am solicitat să se analizeze posibilitatea acordării unor noi granturi pentru zona de agri-food sau chiar de subvenții suplimentare la hectar, pe modelul polonez, tocmai pentru a susține și proteja activitatea producătorilor locali, separarea fluxurilor de mărfuri din Ucraina în Vama și Port Constanța, pentru a evita ambuteiajele, pentru o corectă monitorizare a mărfurilor și reintroducerea controlului.“, notează consilierul județean.
Pentru a ne face o idee mai clară strict în ceea ce privește volumul importurilor de cereale și oleaginoase ale României din Ucraina au crescut exponențial față de perioada dinaintea războiului. Conform datelor EUROSTAT și a celor furnizate de ANSVSA, în 2022 România a importat din Ucraina 514506 tone de grâu, 909341 tone de porumb, 350309 tone floarea-soarelui și 54723 tone ulei de floarea-soarelui. În 2018-2021, statistica consemnează faptul că România nu a importat aproape deloc grâu din Ucraina (cu excepția a 257 tone în 2018), iar cantitățile de porumb, floarea-soarelui și ulei au fost neglijabile (cu “recorduri” de 747 tone pentru porumb în 2018, 4400 tone pentru floarea-soarelui în 2017 și, respectiv, 12 645 tone pentru ulei în 2020). E clar că s-au creat distorsiuni pe piața internă.
„Se poate observa că, din această conjectură, efectele războiului au fost resimțite puternic în zona noastră, atât de producători, cât și de consumatorul român, având însă de câștigat intermediarii. Dacă ne uităm și la raft, prețurile produselor alimentare au rămas aceleași deși prețurile la cereale au scăzut abrupt, lapte se importa mai ieftin decât se produce la noi, prețul la utilități a fost plafonat, iar la combustibili a scăzut.“, a conchis Răzvan Flilipescu, liderul PRO România, filiala Constanța.
