Exclusiv
Game Over. Asociațiile de tip Constanța Altfel, frânate printr-un Recurs în Interesul Legii
25 de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, printre care chiar președintele instanței supreme, au admis un recurs în interesul legii care pune capăt pentru totdeauna unor practici de anarhie și impostură juridică. Ne referim aici la acțiunile populare deduse judecății de mai multe asociații nonguvernamentale din întreaga țară împotriva unor acte administrative – PUZ-uri, autorizații de construire, certificate de urbanism, regulamente de parcare și altele asemenea – pe considerentul exclusiv că ar fi contrare interesului public. În multe cazuri asociațiile de acest tip nu aveau printre membrii lor nici măcar un specialist în probleme de urbanism sau de protecție a mediului. Căci, potrivit legii, oricare 3 oameni, săraci sau bogați, culți sau inculți, cu studii sau analfabeți, pot înființa o asociație. Ca să nu se interpreteze greșit, spunem apăsat că nu-i rău că se întâmplă așa. Libertatea de asociere este o valoare câștigată prin Constituție și nu trebuie schimbată nicicum. Însă răul a apărut când aceste asociații, fără să aibă niciun specialist și deci fără să aibă nicio autoritate, s-au erijat tocmai în autoritate de tutelare a actelor administrative în baza interesului public. Vorbim de un interes public pe care nimeni nu l-a cedat, în virtutea niciunui contract social, acestor asociații, ci statului. Cu toate acestea, ONG-urile în cauză au cerut demolarea de blocuri sau anularea de investiții, dar nu pentru a apăra interesele unor privați afectați, ci – așa cum am spus – exclusiv în baza unui interes public. Acțiunile populare de acest tip au vizat și afaceriști veroși, dar și antreprenori onești, care n-au vătămat niciun interes privat, al nimănui, dar cu toate acestea s-au pomenit târâți în procese, blocați și tracasați pe termen lung în numele unui interes public luat, cam pe blat, în concesiune de aceste entități de drept privat.
Legenda salvatorilor urbani
După cum spuneam, această situație care s-a întins ca o pecingine la nivel național. În spatele ei s-a încropit o adevărată ideologie a salvatorilor urbani, porniți la război cu rechinii imobiliari. Am scris aici, în Ordinea.Ro, mai multe articole de deconstrucție a acestei legende a salvatorilor urbani. De pildă, am arătat că cea mai cunoscută asociație de acest tip de la noi, Asociația Constanța Altfel, a fost înființată de o grupare de politicieni, în frunte cu senatorul Vergil Chițac și cu fosta candidată a PNL pentru Consiliul Local, Felicia Ovanesian. În opinia noastră, scopul real al politicienilor care s-au urcat pe baricada civică a fost acela de a acumula un capital politic, de oameni ai luptei și ai dreptății, de imaculați dedicați progresului social. La urmă, acest capital trebuia să le aducă un câștig personal sau de grup în zona politică și administrativă. Cu alte cuvinte, în spatele scopului formal declarat, al luptei pentru salvarea orașelor, sunt camuflate scopuri politice reale, de acumulare a unui capital de imagine folositor pentru câștigarea unor funcții publice în cadrul alegerilor locale.
Când Albă ca Zăpada nu e chiar așa de albă
Înainte să pună cărămizile acestei construcții de legendă, Felicia Ovanesian a avut legături profesionale atât cu un personaj implicat în retrocedările frauduloase care au mutilat orașul, cât și cu societăți implicate în proiecte controversate de dezvoltare imobiliară. Însă cu totul specială ni s-a părut situația în care un dezvoltator imobiliar a construit un bloc între case, proiectul său, de adevărat rechin imobiliar, fiind trecut cu vederea atât de Constanța Altfel, cât și de Verde Urban – a doua asociație ca importanță în lumea salvatorilor urbani de la malul mării. Alți antreprenori, printre care unii onești care au ridicat proiecte cu adevărat valoroase, n-au avut norocul să fie ignorați, deși, repetăm, nicio persoană particulară nu s-a plâns de o vătămare a unor interese legitime private.
Trebuie să mai știți că asociațiile nonguvernamentale sunt persoane juridice de drept privat, iar legea spune, negru pe alb, că astfel de particulari nu pot invoca încălcarea unui interes legitim public decât dacă invocă în principal vătămarea unor interese private.
Practica neunitară a instanțelor de judecată
Cu toate acestea, la nivel național s-a creat o practică neunitară. Astfel, au fost instanțe care au admis, în mod bizar, că asociațiile pot apăra exclusiv interesul public în cadrul unor acțiuni în contencios obiectiv. Cu alte cuvinte, au fost instanțe care au permis acestor asociații să externalizeze prerogative ale statului. Ca să dăm un exemplu concret, amintim că au fost asociații care au contestat PUZ-uri, legitimându-se procesual pe baza pretenției de a apăra dreptul populației la sănătate. Au spus aceste asociații că edificarea unor construcții noi aglomerează spațiul urban. Mai departe, au argumentat că locatarii acestor construcții prevăzute în PUZ vor avea mașini care vor polua mai mult aerul, iar în acest fel dreptul la sănătate al populației în general ar fi afectat. Acțiunile fundate pe acest interes public, al apărării dreptului la sănătate, au fost admise de unele instanțe, care au dispus suspendări sau anulări ale PUZ-urilor, deși nu s-a găsit niciun privat care să reclame o vătămare a intereselor sale private, actuale și directe.
Pe de altă parte, au fost și instanțe care au apreciat corect că asociațiile pot iniția doar acțiuni de contencios subiectiv, apărând propriile interese private sau interesele vătămate ale unor membri, doar prin aceasta câștigând dreptul de a invoca în subsidiar și un interes legitim public. În concret, instanțele cu această optică au considerat că un proces în contencios se poate duce doar dacă PUZ-ul la care ne-am referit mai sus privează un particular din vecinătate de lumina naturală a soarelui, de locurile de parcare, de accesul la dotările urbane și alte aspecte de acest fel.
Recursul în Interesul Legii. Constanța Altfel, amică a Curții
În noiembrie 2019, Curtea de Apel Brașov a inițiat un recurs în interesul legii referitor la practică neunitară a instanțelor de judecată. Această instanță nu a emis o opinie proprie, lăsând practic la latitudinea instanței supreme să stabilească interpretarea corectă a legii. Completul de RIL a cerut opinii de la procurorul general și de la facultățile de drept din țară. În acest context, la dosarul cauzei au fost depuse memorii de către trei asociații, în calitate de amicus curiae (amici ai curții). Mai prozaic spus, trei asociații au depus cereri de intervenție, cu speranța că vor reuși să obțină o recunoaștere de a se comporta în instanțe ca niște autorități de stat, cu capacitate de a iniția acțiuni în contencios obiectiv. Este vorba de Asociația Salvați Bucureștiul, fondată de Nicușor Dan, de Fundația Greenpeace CEE România și de Asociația Constanța Altfel a senatorului Vergil Chițac.
Putem spune că aceste ONG-uri au tras cu dinții să obțină un statut chiar mai bun și mai puternic decât autoritățile de stat. Astfel, trebuie să știți că autoritățile de stat nu pot iniția decât acțiuni în contencios obiectiv, exclusiv în baza interesului public. Or asociațiile lui Nicușor Dan și Vergil Chițac cereau să li se permită în continuare să joace și pe obiectiv, dar și pe subiectiv, în funcție de dispoziția lor fluidă.
Claritatea conceptuală a Înaltei Curții
Pretențiile lor au fost scurtate de completul de RIL, în urma unei analize de o claritate conceptuală exemplară. Instanța supremă a stabilit că legea le conferă asociațiilor calitatea de părți vătămate, nicidecum de autorități cu drept de tutelă administrativă. În consecință, acestea trebuie să se legitimeze procesual în baza unui interes privat, fie al lor personal, fie al unor membri afectați de actul administrativ contestat în justiție. De asemenea, instanța a stabilit că asociațiile sunt persoane de drept privat și nu pot beneficia de prerogative conferite doar instituțiile de drept public. Instanța supremă s-a referit pe larg și la doctrina juridică, prin care în mod tradițional au fost limitate acțiunile populare, fiind stabilit că în dreptul românesc procesele în contencios sunt pornite de particularul lezat. Or, în acest caz, vorbim de particulari (persoane juridice de drept privat) nelezați în niciun fel, dar dispuși să-și atingă scopurile fluturând un interes general, cu pretenția că ar avea vreun drept de tutelă administrativă conferit doar autorităților de stat.
Decizia s-a publicat în Monitorul Oficial
RIL-ul care a scurtat aceste pretenții a fost admis de ÎCCJ pe 2 martie 2020. Pe 2 iulie 2020, decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al României, fiind de acum general obligatorie. Decizia spune stop unui joc periculos. Constanța Altfel și alte asociații similare pot ataca acte administrative de aici încolo doar dacă acestea lezează persoane reale. Pe chestii imaginare, în baza vreunui interes general, chiar nu mai merge.
