Published
4 ani agoon
Decizia lui Valentin Vrabie, primarul municipiului Medgidia, de a amplasa bustul unui compozitor kazah în parcul din centrul orașului i-a revoltat și pe tătarii din Dobrogea. După ce s-au delimitat de gestul edilului din Medgidia locuitorii orașului, prin comentariile publice din mediul online, prin revolta unui consilier local și, mai apoi, prin decizia radicală a conducerii UDTTMR, a liderilor comunității tătare din Dobrogea și a venit și rândul Uniunii Culturale a Tătarilor din România să își exprime punctul de vedere.
Pe rând, Menabit Ozgun, unul dintre cei mai reprezentativi oameni din comunitatea tătară din România a scris, în urmă cu câteva minute pe contul său de Facebook, următorul mesaj:
“GELIL, NE FACI NEAMUL DE RÂS!
În contextul în care declară că UDTTMR se delimitează de gestul Ambasadei Kazakhstan de a amplasa în Medgidia statuia a unei personalități culturale turcice. Pe motiv că sultanul autoproclamat Gelil are orientare euro-atlantică. Când s-au format Hanatul Crimean, Hoarda Nogai și Hoarda Buceag, nu fusese descoperită America! Cu siguranță are o altă orientare, dar nu cum zice în ignoranța sa.
Nu-mi revin de la delirul debitat de acest Eserghep. El e nogai. Să se uite în Wikipedia unde a fost Hoarda Nogai.
Cică se trage din cei veniți din Crimeea. Acolo s-a oprit istoria pentru Eserghep.
Dar până la Crimeea, tătarii s-au format în Dobrogea, Buceag și Basarabia, din neamuri cumane, cu câteva sute de ani înainte sa apară tătari in Crimeea. Crimeea a fost tatarizată între 1299 (moartea lui Nogai) și 1441, când s-a format Hanatul Crimean. Tatarii crimeeni se trag din tatarii dobrogeni (edisan – cele 7 clanuri), vorbitori de limba kypchak-cumană. La fel și tătarii Hoardei Nogai, întemeiată la 1440 (in același timp cu Hanatul Crimean, după războiul Tokhtamâș-Timur Lenk 1392) de către hanul Edigu, care se trage din Manguții lui Nogai, iar poporul strămutat este edisan.
Radacina comuna a tătarilor crimeeni și a tătarilor din Hoarda Nogai (cam pe unde e Kazakhstan acum) sunt tatarii formați în Dobrogea, cu comandamentul la Isaccea.
Dacă lui Gelil Eserghep îi este rușine de obârșia dobrogeană a tătarilor crimeeni, nouă nu ne este rușine.
La Saqci (Isaccea, după numele lui Nogai Issa) s-au bătut monezi tătarești până în 1380 (ultima serie descoperită la Enisala). Strămoșii mei au fost cei care au bătut acele monezi. Strămoșul meu este hanul Atlamâș al Dobrogei (Athalamos în scrierile latine), de la care vine balada Toma Alimoș. Când Dobrogea era populată de tătarii kypchak, în Crimeea era principatul de Theodorovo (Mangop). De acolo se trage soția lui Ștefan cel Mare, Maria de Mangop. Când s-a născut, încă exista Mangopul grecesc în Crimeea.
Continuitatea tătarilor kypchak în Dobrogea, începând cu 1262, nu poate să mi-o anuleze un Eserghep incult, care datează prezența tătarilor în Dobrogea doar după sec.18, când Imperiul Rus a anexat Crimeea și o parte din tătari s-au strămutat în Dobrogea. Prezenta tătarilor în Dobrogea are continuitatea în istorie de la Nogai Issa până în prezent, adică 750 ani. Noi nu vorbim limba Hoardei de Aur din Saray, noi vorbim limba clanurilor kypchak-cumane Barin Șirin, Alchin, Argun, Kurlewut, Qifșaq, Sevjevut și Mangyt/Mansur.
La fel și urmașii Hoardei Nogai de la Marea Caspică. Khazahii vorbesc limba kypchak-nogai. Eserghep se trage din nogai, ar trebui să nu se dezică de propriul neam.
Istoria nu are legătură cu politica și cu imaginația limitată a lui Eserghep. Poporul tătar vorbitor de limbă kypchak s-a format înainte să fie descoperită America, cum poate un condamnat penal pentru corupție să se dezică de trecutul tătarilor doar pentru că a aflat în sec.21 de orientarea politică euro-atlantică?
Ne faci neamul de râs, ankav!”
“Bustul nu reprezintă cultura și identitatea comunității tătare”
Mai departe, Uniunea Culturală a Tătarilor din România transmite, printr-un comunicat de presă, că se “delimitează clar de acțiunea primarului Valentin Vrabie care vrea să amplaseze bustul unui artist care nu reprezintă cultura și identitatea comunității tătare”.
Iată mesajul complet:
“Membrii Uniunii Culturale a Tătarilor din România (UCTR) se delimitează clar de acțiunea primarului Valentin Vrabie, care vrea să amplaseze bustul unui artist care nu reprezintă cultura și identitatea comunității tătare. Credem că administrația locală din Medgidia trebuie să acorde atenție personalităților neamului românesc indiferent de etnie. Sunt atestări istorice ce dovedesc că tătarii din România au conviețuit în Dobrogea, de aproape 800 de ani, fiind urmașii tătarilor din Crimeea ce s-au stabilit aici, pe meleagurile românești din Dobrogea.
Așadar, aceste încercări forțate nu au nici o legătură cu identitatea și conservarea etniei tătare. Tătarii au dovedit întodeauna loialitate pe față de statul român și instituțiile sale, față de valorile europene. De asemenea, facem apel la primarul Valentin Vrabie să revizuiască factorii care au stat la baza deciziei dânsului, pentru că acest lucru, nu face nimic altceva decât să distorsioneze identitatea etnică din Dobrogea.
Membrii UCTR, nu se simt reprezentați de gestul Primăriei Medgidia, noi respectăm valorile și interesele României și a poporului român, conform statutului de țară membră NATO și a Uniunii Europene.
Prezentul comunicat este transmis, ca urmare a deciziei administrației locale din Medgidia de a răspunde solicitărilor Ambasadei Kazahstanului în România de a amplasa în Piațeta “Decebal” bustul unui compozitor din Kazahstan, personalitate care nu poate fi asociată cu tătarii din România.”
INFO! Gelil Eserghep, președintele UDTTMR, este politician, fost deputat în Parlamentul României în mandatele 2000-2004 și 2004-2008 din partea PRM Constanța. După plecarea sa din PRM în septembrie 2008, Gelil Eserghep a devenit membru în Partidul Conservator. După un timp a părăsit și acest partid și a devenit președinte al UDTTMR. În legislatura 2000-2004, Gelil Eserghep a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Kazahstan și Albania iar în legislatura 2004-2008, el a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Kazahstan, Republica Turcia, Albania și Republica Azerbaidjan.
Vă invităm să citiți și:
UDTTMR se delimitează de primarul Vrabie în demersul de promovare a culturii statului Kazahstan
Activitatea mea profesională nu este una complicată. Am descoperit frumusețea textului jurnalistic în 2002 în redacția cotidianului “Replica de Constanța”, unde am fost redactor timp de 5 ani și jumătate, după care am ales ca întrebările incomode pe departamentul Politică / Administrație să le adresez din redacția unui alt important cotidian constănțean. “Observator de Constanța” a fost pentru 8 ani locul unde m-am dezvoltat profesional, am cunoscut oameni din toate categoriile sociale și am primit aprecieri pentru fiecare efort depus. În 2015, am ales întreruperea activității pentru a mă alătura unei echipe de campanie electorală pentru alegerile locale din vara lui 2016. Experiența a fost interesantă, însă dorul de tastele laptopului unde-mi scriam materialele de presă nu m-au lăsat să-mi doresc o carieră în administrație. Așa am ales “Ordinea.ro”!