Justitie
Ghinion curat. O firmă nimereşte aleatoriu la acelaşi complet de judecată, de ani de zile
De ani de zile, Grigore Comănescu îşi caută dreptatea în instanţele din România. Ne referim aici la faptul că a cumpărat părţile sociale ale SC Somaco Construct SRL, cu 4 milioane de euro, iar principalul activ al societăţii, cariera de la Sibioara, a fost retrocedat cu încălcarea flagrantă a legii unor persoane fizice reprezentate în proces de celebrul avocat Ionel Haşotti. Dovezile abuzului sunt clare. Legea interzice retrocedarea carierelor, dar cariera Somaco a fost retrocedată. O astfel de ilegalitate flagrantă nu poate dăinui. Tocmai de aceea, omul de afaceri a întreprins de-a lungul ultimilor ani numeroase demersuri pentru anularea abuzului. Cel mai recent demers în acest sens este dosarul 705/179/2016 al Tribunalului Constanţa, care a avut un prim termen de judecată pe 27 Ianuarie 2017.
Procesul se referă la lămurirea unui hotărâri judecătoreşti din anul 2012, prin care s-a dispus sistarea operaţiunilor miniere de la Sibioara pentru motive neprevăzute în Legea minelor, evacuarea echipamentelor industriale şi demolarea unor clădiri care n-au existat niciodată acolo. Noul dosar, ca multe altele înaintea sa, a fost repartizat aleatoriu de sistemul computerizat către un complet compus din doamnele judecătoare Chirăţica Enache şi Cristina Geta Ghernaja.
Cunoştinţe vechi
Chirăţica Enache şi Cristina Geta Ghernaja s-au pronunţat pentru prima oară în litigiul carierei de la Sibioara, în dosarul 24738/212/2009. Era un dosar iniţiat de firma Somaco Construct SRL, în momentul în care reprezentanţii acesteia au aflat de existenţa Deciziei 925/2008 de retrocedare a carierei Sibioara. Întrucât nu a fost parte în procesul de retrocedare, societatea a ales să deschidă un proces distinct, solicitând instanţei de judecată să constate dreptul de proprietate, respectiv de folosinţă asupra unei părţi din terenul retrocedat în 2008 clienţilor avocatului Ionel Haşotti. Judecătoria Constanţa şi apoi Tribunalul Constanţa au dat câştig de cauză societăţii Somaco. Pe Decizia Civilă 1127/30.09.2011 a Tribunalului scria, negru pe alb: IREVOCABILĂ. Cu toate acestea, avocatul Haşotti a declarat recurs în numele clienţilor săi faţă de hotărârea dată deja în recurs, iar un complet al Curţii de Apel Constanţa, condus de judecătoarea Vangheliţa Tase, a dispus revocarea hotărârii irevocabile. În acel context, s-a instituit un nou ciclu procesual, iar dosarul s-a rejudecat din faza de Tribunal, de către un complet format din judecătoarele Chirăţica Enache şi Cristina Geta Ghernaja. Prin Decizia nr. 495/12.10.2012, cele două judecătoare au respins acţiunea Somaco Construct şi au admis o plângere reconvenţională a clienţilor lui Haşotti, dispunând sistarea operaţiunilor miniere, evacuarea echipamentelor şi demolarea clădirilor de pe terenul retrocedat în 2008. Culmea, terenul fusese retrocedat pe motiv că nu era carieră, însă acum se dispunea închiderea carierei. Iar clădiri nici nu existau pe teren.
Două revizuiri, acelaşi complet
În 2013 şi 2015, judecătoarele Chirăţica Enache şi Cristina Gheranja, alături de Camelia Ciucă, au pimit, în mod aleatoriu, alte două dosare privind litigiul retrocedării de la Sibioara. Vorbim aici de dosarele de judecată 7624/118/2013 şi 1679/118/2015 ale Tribunalului Constanţa, ambele având ca obiect revizuirea Deciziei nr. 925/2008 de retrocedare a carierei Sibioara.
În ambele dosare au fost aduse dovezi certificate de Arhivele Naţionale. Acestea arătau că proprietarul interbelic al terenului, Nicolae Tudorancea, vânduse cinci hectare din suprafaţa iniţială de 20 de hectare, în anul 1938, către Paraschiva Cangea, ai cărei urmaşi au şi retrocedat suprafaţa în cauză după revoluţie. Or, în 2008, nu s-au retrocedat 15 hectare, cât rămăseseră în proprietatea lui Tudorancea, ci 20. De asemenea, s-a prezentat o expertiză extrajudiciară care demonstra că amplasamentul originar al terenului era diferit faţă de cel hotărât spre retrocedare în anul 2008. În sfârşit, alte acte de arhivă arătau că, în 1946, la reforma agrară, doi dintre fiii lui Tudorancea, Aurel şi Dumitru, figurau în rândul ţăranilor săraci cu proprietăţi funciare ZERO, în vreme ce soţia supravieţuitoare a fost împroprietărită cu un hectar de teren la Sibioara, din acelaşi motiv: că n-avea. Dovezile n-au contat deloc, în niciunul din cele două dosare. Completul comun a opinat că acestea trebuiau depuse în dosarul iniţial de retrocedare, dosar în care Somaco Construct SRL nu a fost parte, iar Primăria Lumina nu s-a apărat corect, omiţând să prezinte dovezi concludente. În dosarul de revizuire din 2015, s-a cerut recuzarea judecătoarelor, pe motiv că s-au mai pronunţat şi în 2013. Însă această cerere a fost respinsă de un complet condus de judecătoarea Cristina Ramona Duţă, care pronunţase chiar Decizia 925/2008 de retrocedare, a cărei revizuire se cerea, dar şi Decizia Civilă nr. 614/22.07.2014, în dosarul 2992/118/2014, într-o altă revizuire. Desigur, şi repartizarea acestor dosare a fost aleatorie.
Procesul cu Puiu Haşotti, aleatoriu şi el la Chirăţica
În 2016, Chirăţica Enache a mai primit, tot aleatoriu, un dosar de judecată având ca părţi pe fostul senator Puiu Haşotti şi pe omul de afaceri Grigore Comănescu, proprietarul firmei Somaco Construct. Vorbim aici de un litigiu având ca obiect răspunderea civilă delictuală, în care Puiu Haşotti i-a cerut lui Grigore Comănescu daune de 500.000 de lei, pentru o declaraţie de presă. Omul de afaceri afirmase că politicianul este implicat în cazul retrocedării ilegale de la Sibioara şi în protejarea fostului primar penal de la Năvodari, Nicolae Matei, care a inventat o taxă fiscală, din pix, de 2 milioane de euro, în sarcina firmei Somaco Construct SRL. De altfel, Puiu Haşotti a cerut public eliberarea lui Matei din arestul preventiv, în noiembrie 2012, la un miting antijustiţie de la Năvodari. În ceea ce priveşte retrocedarea de la Sibioara, Primăria Lumina – care nu s-a apărat corect în proces – era condusă de un subordonat politic al lui Puiu Haşotti, iar avocaţii Primăriei aveau sediul profesional chiar în clădirea în care funcţiona Fundaţia Brătianu, fondată de Puiu Haşotti. Prefectura Constanţa, care era de asemenea parte în dosar şi care era condusă de liberalul Dănuţ Culeţu, nici măcar nu şi-a trimis juriştii la proces. Deşi avocatul Ionel Haşotti (reprezentantul moştenitorilor) a fost sponsor de campanie pentru PNL şi deşi a apărut în spaţiul public la întruniri ale PNL-iştilor alături de Puiu Haşotti, acesta din urmă a afirmat în cerrea de chemare în judecată că legătura cu fratele său este una firească, de rudenie, fără a exista ingerinţe ale sale în activitatea fratelui său şi viceversa. Având în vedere dosarele anterioare, avocatul lui Grigore Comănescu i-a cerut judecătoarei Chirăţica Enache să se abţină, iar faţă de refuzul acesteia a formulat cerere de recuzare. Ulterior, s-a solicitat strămutarea dosarului, iar Curtea de Apel Constanţa a decis să transfere procesul la Tribunalul Tulcea.
Ghinion cu repetiţie
Ca să nu existe interpretări tendenţioase, accentuăm că repartizarea tuturor acestor dosare s-a făcut aleatoriu. Din informaţiile noaste, sistemul electronic funcţionează corect, nu ca pe vremea ruletelor cu magnet. Vechile trucuri de la jocurile de noroc nu au nicio legătură şi nicio relevanţă în această poveste. Desigur, pare ruletă că aproape toate procesele lui Grigore Comănescu împotriva familiei Haşotti ajung la Chirăţica. La fel cum pare ruletă că de fiecare dată Chirăţica a înclinat balanţa în favoarea moştenitorilor reprezentaţi de Haşotti. Însă toate acestea sunt simple aparenţe. În esenţă şi singurul lucru care poate fi susţinut este acela că Grigore Comănescu are ghinion. Ba chiar am putea spune, în logica metaforei de mai sus, că are magnet la ghinion. A avut ghinionul să nu fie înştiinţat de procesul în care se judecau alţii, la vrăjeală, ca să-l despoaie de carieră. A avut ghinionul ca magistraţii care au dispus retrocedarea să citeze din Legea 1/2000, dar să nu fi citit niciodată articolul 4 care interzicea în mod expres retrocedarea carierelor. A avut ghinionul să i se revoce o hotărâre irevocabilă şi constitutivă de drepturi. Iar acum, are şi ghinionul de a pica, de cinci ori la rând, la completul Chirăţicăi Enache. Asta e, dacă are magnet la ghinion!
