Actual
Horia Constantinescu (OPC Constanța): “Nu toate dughenele trebuie autorizate”
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a publicat pe pagina de internet un document pe care oficialii l-au denumit “Îndrumar de consiliere” pentru unități de alimentație publică, magazine alimentare și comerț de mic detaliu stabil și ambulant.
“În cursul saptamanii trecute, am lansat Institutiei Prefectului rugamintea de a convoca o intalnire intre toate autoritatile, inclusiv ce publice locale, pentru a discuta emiterea de autorizatii de functionare pentru unitatile de comert, din zona de faleza, turistica! Armonizarea activitatii autoritatilor de control si a celor emitente de avize/autorizatii, ni se pare esentiala! Asteptam organizarea acestei intalniri, deoarece opinia noastra este ca NU TOATE DUGHENELE TREBUIE AUTORIZATE, mai mult, unele trebuie verificate inclusiv din punct de vedere urbanistic!”, a precizat Horia Constantinescu, șeful OPC Constanța.
Iată ce transmit oficialii de la Protecția Consumatorilor:
ÎNDRUMAR DE CONSILIERE pentru unitățile de cazare turistică
În conformitate cu prevederile ORDIN nr. 65 din 10 iunie 2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi brevetelor de turism, articolul 2, litera b) structurile de primire turistică cu funcţiune de cazare sunt: hoteluri, hoteluri-apartament, hosteluri, moteluri, vile turistice, cabane turistice, bungalow-uri, sate de vacanţă, campinguri, popas turistic, căsuţe tip camping, apartamente şi camere de închiriat în locuinţe familiale, nave fluviale şi maritime inclusiv pontoane plutitoare, pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice şi alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică.
ASPECTE GENERALE REFERITOARE LA LEGALITATEA FUNCȚIONĂRII
A. Spațiul de desfășurare a activității
(1) Structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare se clasifică pe stele şi respectiv, margarete în cazul pensiunilor turistice şi agroturistice, în funcţie de caracteristicile constructive, dotările şi calitatea serviciilor pe care le oferă, potrivit condiţiilor şi criteriilor minime obligatorii şi suplimentare cuprinse în anexele nr. 1, 1.1, 1.1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.5.1, 1.6, 1.7, 1.8, 2 şi 7 care fac parte integrantă din Ordinul nr.65/2013.
(2) Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protecţia turiştilor, constituind o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort şi a ofertei de servicii.
(3) Clasificarea structurilor de primire turistice se face, potrivit prevederilor din hotărâre şi a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată şi modificată prin Legea nr. 755/2001 cu modificările şi completările ulterioare, de către instituţia publică centrală responsabilă în domeniul turismului, instituţie abilitată să desfăşoare activităţi de autorizare în domeniul turismului.
B. Autorizațiile și avizele necesare
a) domeniul turismului
1) certificat de clasificare – în vederea eliberării certificatului de clasificare, operatorii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare depun la sediul instituţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, documentaţia cu următorul conţinut:
– cerere standardizată, conform modelului prezentat în anexa nr. 3 a Ordinului 65/2013
– certificat constatator (forma extinsă) emis de Oficiul Registrului Comerţului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, cu modificările şi completările ulterioare, din care să rezulte activităţile autorizate a fi desfăşurate la punctul de lucru şi codul/codurile CAEN corespunzătoare, pentru structura de primire turistică respectivă, conform art. 15 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul instituţiilor publice, organizaţiilor, asociaţiilor, fundaţiilor, cultelor religioase şi alte asemenea – copia documentului de înfiinţare (hotărâre de guvern, hotărâre instanţă, etc), copia documentului de înregistrare fiscală, statutul sau documentul care atestă posibilitatea desfăşurării activităţii de cazare şi documentul din care să rezulte dreptul de administrare (proprietate, comodat, închiriere sau alt drept de folosinţă) a structurii(lor) de primire turistică(e) precum şi adresa unităţii(lor) respectivă(e);
– fişă standardizată privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii şi tipuri, conform anexei nr. 4 a Ordinului 65/2013
– fişă standardizată privind încadrarea şi organizarea spaţiilor în structurile de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică, conform anexei nr. 5 a Ordinului 65/2013
– dovada înregistrării contractelor de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor (extras REVISAL – vizat pentru conformitate de semnatarul cererii standardizate prevăzute la lit. a) din prezentul alineat) a personalului minim necesar asigurării funcţionării structurii de primire turistice (conducere operativă, şef recepţie cazare şi/sau şef producţie şi servire pentru unităţile de alimentaţie publică, după caz) şi a documentelor care atestă pregătirea profesională a fiecăruia, conform anexei nr. 7 a Ordinului 65/2013
– copia avizului de specialitate emis conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul turismului de instituţia publică centrală responsabilă în domeniul turismului asupra documentaţiilor tehnice privind amplasamentul, conformarea şi funcţionalitatea construcţiilor noi cu destinaţie turistică sau pentru documentaţiile tehnice privind amplasamentul, conformarea şi funcţionalitatea construcţiilor existente în circuitul turistic supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi sau altor lucrări care modifică funcţia turistică a acestora sau în cazul construcţiilor existente ce urmează a fi modificate structural şi funcţional în scopul primirii unei funcţionalităţi cu profil turistic, după caz.
2) licența de turism eliberată de către instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului
3) brevetul de turism eliberat de către instituția publică centrală responsabilă în domeniul turismului care atestă capacitatea profesională în domeniul turismului a persoanelor fizice care asigură conducerea structurilor de primire turistică
b) domeniul unității administrative teritoriale
1) certificat constatator (forma extinsă) emis de Oficiul Registrului Comerţului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, cu modificările şi completările ulterioare, din care să rezulte activităţile autorizate a fi desfăşurate la punctul de lucru şi codul/codurile CAEN corespunzătoare, pentru structura de primire turistică respectivă, conform art. 15 din Legea nr. 359/2004. În cazul instituţiilor publice, organizaţiilor, asociaţiilor, fundaţiilor, cultelor religioase şi alte asemenea – copia documentului de înfiinţare (hotărâre de guvern, hotărâre instanţă, etc), copia documentului de înregistrare fiscală, statutul sau documentul care atestă posibilitatea desfăşurării activităţii de cazare şi/sau alimentaţie publică şi documentul din care să rezulte posibilitatea administrării (proprietate, comodat, închiriere sau alt drept de folosinţă) structurii(lor) de primire turistică(e) precum şi adresa unităţii(lor) respectivă(e);
2) orice exercițiu comercial se desfășoară numai de către comercianții autorizați în condițiile legii ( obținerea acordului autorităților administrației publice locale conform prevederilor articolului 5, alineat 1 din OG 99/ 2000 ).
3) structurile în care se prestează servicii de cazare turistică pot fi deschise publicului conform programului de funcționare stabilit de fiecare operator economic cu respectarea muncii și a solicitării administrației publice locale conform prevederilor articolului 6 și articolului 8 din OG 99/2000.
C. Condiţii generale de funcţionare în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare
a) să asigure buna întreţinere şi funcţionalitate a dotărilor pe toată perioada de funcţionare inclusiv prin amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi, a zonelor de agrement, terenurilor ambientale şi altor dotări exterioare (anexe) aflate în administrare, proprietate, concesiune, închiriere, comodat sau alt drept de folosinţă, după caz, acestea făcând parte integrantă a structurii de primire turistice;
b) să afişeze la recepţie sau în holul de primire – după caz, tarifele maximale de recepţie practicate, stabilite pentru structura de primire turistică de cazare. În situaţia în care în aceeaşi structură de primire turistică există spaţii de cazare clasificate la o altă categorie decât cea înscrisă în fişa anexă a certificatului de clasificare, acestea se vor afişa distinct împreună cu tarifele aferente;
c) să asigure în permanenţă apă caldă şi rece la grupurile sanitare din cadrul structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică.
d) să asigure în spaţiile de cazare ocupate, în spaţiile de servire şi în cele comune, o temperatură minimă de 21 grade C iar pentru structurile de primire turistice în care dotarea cu sistem de climatizare/aer condiţionat este obligatorie, o temperatură maximă de 25 grade C;
e) să asigure personal calificat. Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta îmbrăcăminte specifică stabilită de operatorul economic în cauză, diferenţiat în funcţie de condiţiile de desfăşurare a activităţii şi ecuson cuprinzând cel puţin prenumele şi funcţia, iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activităţii;
f) să asigure condiţiile necesare astfel încât turiştii să nu fie deranjaţi de zgomotele produse de instalaţiile tehnice ale clădirii sau de alţi factori de poluare;
g) să asigure spaţii de cazare cu lumină naturală directă şi aerisire;
h) să nu amplaseze spaţii de cazare la subsolul clădirilor;
i) să expună la loc vizibil, în exteriorul clădirii: denumirea, tipul şi însemnele privind categoria de clasificare a structurii de primire turistice;
j) să expună vizibil şi în mod lizibil în recepţie, în holul structurilor de primire turistice care nu dispun de recepţie şi în spaţiul de la intrare în saloanele de servire a mesei, certificatul de clasificare şi fişa anexă a acestuia sau autorizaţia provizorie de funcţionare, în copie
k) să furnizeze informaţii reale cu privire la denumirea, tipul, categoria de clasificare şi serviciile prestate, în toate materialele de promovare, conform autorizaţiei provizorii de funcţionare sau certificatului de clasificare obţinut;
l) să păstreze în permanenţă, în original, în structura de primire turistică în cauză, autorizaţia provizorie de funcţionare sau certificatul de clasificare şi fişa anexă a acestuia;
m) să asigure o gamă diversificată de servicii suplimentare, fără plată sau cu plată separat, conform listei orientative prezentate în anexa nr 1.1.1 a Ordinului 65/2013
1. la unităţile de 4 şi 5 stele/margarete – cel puţin 15 servicii;
2. la unităţile de 3 stele/margarete – cel puţin 12 servicii;
3. la unităţile de 2 stele/margarete – cel puţin 8 servicii;
4. la unităţile de 1 stea/margaretă – cel puţin 5 servicii;
n) să asigure în spaţiile de cazare materiale scrise, realizate estetic şi tipărite în limba română şi în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională (la categoria 3, 4 şi 5 stele/margarete) respectiv o limbă de circulaţie internaţională (la categoria 1 şi 2 stele/margarete), cuprinzând informaţii utile pentru turişti cu privire la:
– instrucţiuni de folosire a telefonului, după caz;
– tarifele interne şi internaţionale pentru convorbiri telefonice;
– lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite şi tarifele pentru cele cu plată, cu indicarea modalităţilor de solicitare a serviciului în cameră;
– lista de preţuri cu preparatele room-service;
– lista cuprinzând preţurile produselor din minibar, după caz;
– instrucţiuni de folosire TV, instalaţie aer condiţionat/climatizare după caz;
– informaţii turistice privind zona sau localitatea;
– orice alte informaţii ce ar putea face agreabil sejurul turistului;
La hotelurile de 4 şi 5 stele, materialele vor fi prezentate în mape personalizate, în fiecare spaţiu de cazare sau prin afişare cu mijloace electronice (prin intermediul sistemului TV cu circuit închis);
o) să asigure păstrarea ordinii, liniştii publice, moralităţii şi să respecte normele legale în vigoare privind siguranţa şi securitatea turiştilor din structurile de primire turistice;
p) să asigure conectarea la sistemul integrat de evidenţă a turiştilor, în termen de 60 zile de la implementarea şi operaţionalizarea acestuia;
q) să afişeze vizibil în camerele de baie, în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională, mesajul “Pro Natura” referitor la opţiunea fiecărui oaspete asupra duratei de utilizare a aceloraşi lenjerii şi prosoape;
r) să deţină exclusiv pentru orice structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare (cu excepţia apartamentelor şi camerelor de închiriat) sau pentru structura de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică clasificată la o categorie de 3, 4 sau 5 stele pe care o are în proprietate şi/sau administrare, minim o adresă de e-mail şi un site web pe care să fie afişate datele sale de identificare, adresa şi numărul certificatului de clasificare;
s) să afișeze vizibil placheta cu Telefonul Consumatorilor, conform prevederilor Ordinului Președintelui ANPC NR. 72/2010 cu modificările și completările ulterioare
• Structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare pot avea în componenţă spaţii de cazare clasificate la cel mult două categorii, cu condiţia ca diferenţa dintre aceste categorii să fie de cel mult o stea/margaretă. Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este dată de cea la care sunt încadrate majoritatea spaţiilor de cazare din incinta acesteia, dar nu mai puţin de 65% din totalul spaţiilor de cazare. În situaţia în care nu este întrunit acest procent minim de 65%, structura de primire turistică va fi clasificată la categoria inferioară.
• Nu se admite organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc în holurile unităţilor. Asemenea activităţi pot fi organizate doar în spaţii distincte.
• La structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare, accesul în camerele de dormit şi la grupurile sanitare se face direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit.
• La hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile turistice, apartamente sau camere de închiriat precum şi la navele maritime şi fluviale de 3, 4 şi 5 stele nu sunt admise paturi suprapuse în spaţiile de cazare, cu excepţia patului suplimentar montat provizoriu (la cerere) în condiţii de siguranţă.
• Pentru structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate la categoriile de 4 şi 5 stele se utilizează lenjerie din materiale de calitate superioară.
• Pentru toate tipurile şi categoriile de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare se utilizează lenjerii de pat şi prosoape de culoare albă, rezistente la procesele termice/chimice de spălare şi sterilizare, care se schimbă în mod obligatoriu la eliberarea camerei, iar pentru sejururile mai lungi, conform specificaţiilor sau ori de câte ori este nevoie :
– 5 şi 4 stele/margarete : lenjeria la 2 zile, prosoapele la 2 zile și halatele la 3 zile
– 3 stele/margarete : lenjeria la 3 zile și prosoapele la 2 zile
– 2 stele/margarete şi 1 stea/margaretă : lenjeria la 4 zile și prosoapele la 3 zile
* Conform Ordinului nr. 65 din 10 iunie 2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi brevetelor de turism, în România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, clasificate astfel:
a) hotel de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
b) hotel-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
c) motel de 3, 2, 1 stele;
d) hostel de 3, 2, 1 stele
e) vilă turistică de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
f) bungalow de 3, 2, 1 stele;
g) cabană turistică de 3, 2, 1 stele;
h) sat de vacanţă de 3, 2 stele;
i) camping, popas turistic, căsuţe tip camping, de 4, 3, 2, 1 stele;
j) pensiune turistică şi pensiune agroturistică de 5, 4, 3, 2, 1 margarete;
k) apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;
l) structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe pontoane plutitoare, nave maritime şi fluviale de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
* În cadrul tipurilor de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare menționate mai sus, poate exista următoarea structură a spaţiilor de cazare:
a) cameră cu pat individual (un loc): reprezintă spaţiul destinat folosirii de către o singură persoană. Lăţimea patului individual este de minimum 90 cm.
b) cameră cu pat matrimonial (un loc sau două locuri): reprezintă spaţiul destinat folosirii de către o persoană (la cameră cu un loc) sau două persoane (la cameră cu două locuri). Lăţimea patului matrimonial este de minimum 140 cm;
c) cameră cu pat dublu (două locuri): reprezintă spaţiul destinat folosirii de către două persoane. Lăţimea patului dublu este de minimum 160 cm;
d) cameră cu două paturi individuale (două locuri);
e) cameră cu trei paturi individuale (trei locuri);
f) cameră cu patru paturi individuale (patru locuri);
g) camere comune – cu mai mult de patru paturi individuale;
h) cameră cu priciuri: reprezentând spaţiul destinat utilizării de către mai multe persoane. Priciul reprezintă o platformă din lemn sau din alte materiale pe care se asigură un spaţiu de 100 cm lăţime pentru fiecare turist;
i) garsonieră: reprezintă spaţiul compus din dormitor pentru două persoane, salon şi grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despărţit de salon şi printr-un glasvand sau alte mijloace care permit o delimitare estetică;
j) apartament: reprezintă spaţiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), salon (cameră de zi), vestibul şi echipare sanitară proprie. La categoria de clasificare 5 stele/margarete există un grup sanitar pentru fiecare două locuri, iar la categoria de clasificare 4 stele/margarete, precum şi la restul categoriilor, există minimum un grup sanitar la 4 locuri.
k) suită: este ansamblul alcătuit din două camere, care pot funcţiona împreună sau separat, cu condiţia respectării obligaţiilor privind amplasarea grupurilor sanitare aferente acestora (comun sau propriu) în funcţie de categoria de clasificare la care sunt încadrate cele 2 camere.
l) duplex: reprezintă ansamblul alcătuit din două spaţii distincte legate printr- o scară interioară, unul cu destinaţia de cameră de zi, având în componenţă şi grup sanitar, precum şi un spaţiu de dormit, situat la etaj.
m) pat suplimentar: reprezintă patul individual (pliant, fotoliu extensibil sau cu alt mecanism asemănător – uşor demontabil) care se instalează exclusiv la solicitarea turistului sau la solicitarea agenţiei de turism şi doar pentru perioada sejurului pentru care a fost solicitat.
(3) Lungimea patului din spaţiile de cazare prevăzute la alin. (2) va fi de minimum 200 cm în cazul structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de 3, 4 şi 5 stele/margarete şi de minimum 190 cm în cazul structurilor de 1 şi 2 stele/margarete. Se exceptează patul suplimentar ale cărui dimensiuni pot fi mai mici.
D.Respectarea normelor de igienă în structurile de primire turistică în conformitate cu Ordinul 119 04-02-2014 Ministerul Sanatatii
– Unităţile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apă potabilă sau la surse proprii de apă care să corespundă condiţiilor de calitate pentru apa potabilă din legislaţia în vigoare. Acestea vor fi prevăzute cu instalaţii interioare de alimentare cu apă, în conformitate cu normativele de proiectare, execuţie şi exploatare.
– Unităţile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor uzate; în lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unităţile sunt obligate să îşi prevadă instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata astfel încât să nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.
– Instalaţiile interioare de distribuţie a apei potabile şi de evacuare a apelor uzate, sifoanele de pardoseală, obiectele sanitare, precum W.C. – uri, pisoare, lavoare, băi, duşuri, vor fi menţinute în permanentă stare de funcţionare şi de curăţenie. În acest sens, conducerile unităţilor au următoarele obligaţii:
a) să asigure repararea imediată a oricăror defecţiuni apărute la instalaţiile de alimentare cu apă, de canalizare sau la obiectele sanitare existente;
b) să controleze starea de curăţenie din anexele şi din grupurile sanitare din unitate, asigurându-se spălarea şi dezinfecţia zilnică ori de câte ori este necesar a acestora;
c) să asigure materialele necesare igienei personale pentru utilizatorii grupurilor sanitare din unitate (hârtie igienică, săpun, mijloace de ştergere sau zvântare a mâinilor după spălare etc.); în grupurile sanitare comune nu se admite folosirea prosoapelor textile, ci se vor monta uscătoare cu aer cald sau distribuitoare pentru prosoape de unică folosinţă, din hârtie;
d) să asigure pentru personalul de îngrijire a grupurilor sanitare echipament de lucru de culoare diferită faţă de cel destinat altor activităţi.
– Curăţarea, dezinfecţia, dezinsecţia, deratizarea, precolectarea şi evacuarea deşeurilor solide se vor face cu respectarea următoarelor condiţii:
a) Curăţarea şi dezinfecţia. Prin curăţare se înţelege îndepărtarea mecanică (manuală şi/sau automată) a oricăror forme de deşeuri, detritusuri, praf sau depuneri de materiale nefolositoare, rezultate în urma activităţilor umane, în unitatea de folosinţă publică. Prin dezinfecţie se înţelege reducerea numărului de germeni saprofiţi şi patogeni prin mijloace fizice sau chimice; cea mai eficientă metodă este dezinfecţia cu un produs biocid;
– pardoselile se curăţă cu ştergătorul umezit în produse de curăţare; dezinfecţia chimică se face numai dacă suprafeţele sunt vizibil murdărite cu sânge sau lichide biologice; măturatul uscat este interzis;
– covoarele şi mochetele se curăţă prin folosirea zilnică a aspiratorului de praf; aspiratorul de praf trebuie prevăzut cu două filtre, pentru împiedicarea diseminării prafului bacterian; covoarele şi mochetele se curăţă cu produse de curăţare, periodic sau când sunt vizibil murdare; măturatul uscat este interzis;
– pereţii şi pavimentele, dacă sunt finisate cu materiale lavabile, se curăţă cu produse de curăţare, periodic şi când sunt vizibil murdărite; în cazul finisajelor nelavabile, curăţarea se face cu aspiratorul de praf;
– mobila şi pervazurile se şterg de praf zilnic, cu material moale, impregnat, pentru a reţine praful; obiectele aflate la înălţime şi tapiţeria mobilei se vor curăţa zilnic, cu aspiratorul de praf;
– W.C. – urile şi pisoarele se curăţă cu perie, produse de curăţare adecvate şi se dezinfectează; colacul de W.C. se şterge cu produse de curăţare; dezinfecţia chimică se va face când W.C. ul a fost folosit de o persoană suferind de o boală diareică acută;
– cada de baie se spală cu produse de curăţare, urmată de dezinfecţie; operaţiunile se fac zilnic şi după fiecare client;
– cabina pentru duş, pereţii şi cada se curăţă cu produse de curăţare şi se dezinfectează; operaţiunile se fac zilnic şi după fiecare client; perdelele de la băi şi duşuri se spală o dată pe săptămână;
– chiuveta va avea suprafaţa intactă şi nu va fi prevăzută cu scurgător de lemn; nu se admit tuburi din cauciuc care să prelungească robinetele; chiuveta se curăţă şi se dezinfectează zilnic, inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie subţire;
– săpunul şi dispozitivele pentru distribuirea săpunului: săpunul solid se păstrează uscat într-o savonieră care să permită scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv magnetic; este de preferat montarea distribuitoarelor de perete pentru săpun; savonierele şi distribuitoarele de perete se curăţă şi se clătesc cu apă fierbinte înainte de reumplere;
– alte obiecte, cum ar fi: telefonul, vazele de flori, scrumierele etc., se curăţă cu produse de curăţare, zilnic;
– echipamentele şi materialele de curăţenie: cârpele, bureţii, periile, ştergătoarele se spală zilnic cu produse de curăţare şi se clătesc cu apă fierbinte; se usucă şi se depozitează uscate.
b) Dezinsecţia periodică se va face la intervale prevăzute în metodologii, dar nu mai mari de 3 luni, iar deratizarea periodică se va face la intervale de maximum 6 luni; între operaţiunile periodice se vor aplica proceduri de dezinsecţie şi deratizare curente, de întreţinere.
c) Colectarea deşeurilor solide în recipiente metalice sau în cutii, cu pungi din material plastic, închise etanş, şi evacuarea ritmică a acestora, cu spălarea şi dezinfectarea lor după golire.
d) Instalaţiile de iluminat, încălzit şi ventilaţie, existente în dotarea unităţilor, vor fi menţinute în permanentă stare de funcţionare, revizuite periodic şi exploatate la parametrii la care au fost proiectate şi executate. Filtrele instalaţiilor de ventilaţie şi aer condiţionat trebuie păstrate curate şi uscate. Praful depus în canalele de ventilaţie se îndepărtează cu aspiratorul de praf. Calitatea aerului filtrat şi condiţionat va fi verificată cu regularitate.
e) În colectivităţile temporare (şantiere, campinguri, cabane), precum şi în unităţile de folosinţă publică se vor asigura condiţiile de igienă necesare pentru prevenirea îmbolnăvirilor, potrivit specificului unităţii.
– Piscinele vor utiliza pentru îmbăiere numai apă potabilă. Piscinele din proximitatea litoralului care folosesc apă de mare, în condiţiile prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 546/2008 privind gestionarea calităţii apei de îmbăiere, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi dotate cu sisteme de filtrare şi dezinfecţie a apei, astfel încât calitatea apei să se încadreze în valorile maxim admise.
– Valorile maxime admise la parametrii de analiză microbiologici a apei din piscine sunt :
Nr. colonii la 37°C/ml în 24 h< 200 UFC/ml
Bacterii coliforme < 10/100ml
Escherichia coli 0/100 ml
Enterococi 0/100 ml
Pseudomonas aeruginosa 0/100 ml
– Evaluarea calităţii apei din piscine se va face astfel:
a) limpezime – un disc negru, de 15 cm pe fond alb, trebuie să fie vizibil cu uşurinţă în punctul cel mai profund al bazinului;
b) concentraţia clorului rezidual liber în bazinele de înot/piscine acoperite trebuie să fie între 0,5 şi 1 mg/l, iar în bazinele/piscinele descoperite între 0,5 mg/l şi 1,5 mg/l;
c) pH între 7,2 şi 8,2;
d) în 90% din probele recoltate trimestrial, numărul de colonii la 37°C/ml trebuie să fie sub 300;
e) în 90% din probele recoltate trimestrial, bacteriile coliforme trebuie să fie sub 10/100 ml;
f) în 95% din probele recoltate trimestrial, Pseudomonas aeruginosa (indicator de salubritate) trebuie să fie 0/100 ml.
– Administratorii piscinelor trebuie să deţină registre în care vor fi înscrise rezultatele buletinelor de analiză a apei, concentraţiilor clorului rezidual liber, periodicitatea de primenire a apei şi de dezinfecţie a bazinelor/băilor, precum şi modalitatea de dezinfecţie a bazinelor/băilor, inclusiv substanţele dezinfectante folosite.
– Piscinele cu tehnologie de prea plin vor avea prevăzute mijloace de prindere/susţinere la nivelul apei şi paviment antiderapant.
– Unităţile care deţin piscine vor fi dotate obligatoriu cu: vestiare, grupuri sanitare şi duşuri, separate pentru femei şi bărbaţi. Numărul minim de dotări sanitare este:
WC-uri :1 pentru 75 (b) și 1 pentru 50 (f)
Pisoare: 1 pentru 75 (b)
Lavoare: 1 pentru 100 (b) și 1 pentru 100 (f)
Duşuri: 1 pentru 50 (b) și 1 pentru 50 (f)
– Regulamentul privind utilizarea piscinelor trebuie afişat într-o manieră vizibilă pentru cei care folosesc piscina. În utilizarea piscinei nu se va depăşi numărul maxim de persoane aflate simultan în piscină, prevăzut în proiectul acesteia, număr care va fi menţionat în regulamentul de utilizare.
– Accesul în piscine al persoanelor purtătoare de boli transmisibile, plăgi deschise, dermite sau dermatoze este interzis.
