Prezentă de mulți ani în majoritatea statelor occidentale, Legea Falimentului Personal (sau Legea Insolvenței persoanelor fizice) va intra, în sfârșit, în vigoare, începând cu data de 1august și în România. Este o lege prin care persoanele fizice vor putea cere intrarea într-una din cele trei proceduri de insolvență care sunt stabilite prin lege. Mai exact, o persoană fizică care domiciliază sau are reședința în România va putea cere intrarea în insolvență dacă nu are suficienți bani să-și plătească datoriile (insolvența se prezumă, dacă s-a depășit cu 90 de zile data scadenței). În plus, trebuie să nu existe vreo probabilitate rezonabilă că-și va reveni, pe plan financiar, în următoarele 12 luni, astfel încât să-și poată plăti datoriile așa cum prevăd contractele pe care le-a încheiat și să ducă în același timp un trai rezonabil. Pare extrem de complicat dar dacă veți citi cu atenție, veți înțelege.
Modurile prin care poate fi soluționată insolvența persoanelor fizice
Actul normativ prevede că insolvenţa persoanelor fizice va putea fi soluţionată în trei moduri: pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau prin procedură simplificată. Să le explicăm pe rând, pentru a putea fi înțelese cât mai bine. Dacă datornicul consideră că se află în stare de insolvență, dar situația sa financiară nu este total compromisă, poate cere Comisiei de insolvență deschiderea insolvenței pe bază de plan de rambursare a datoriilor. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie să totalizeze 15 salarii minime pe economie. Insolvenţa prin lichidare de active va putea fi cerută atunci când situaţia financiară a persoanei în cauză este iremediabil compromisă, iar procedura pe baza planului de rambursare nu poate fi îndeplinită. În ceea ce priveşte procedura simplificată de insolvenţă, aceasta va fi accesibilă dacă suma totală a datoriilor persoanei fizice este de cel mult zece salarii minime pe economie, iar aceasta nu are bunuri sau venituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total ori cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.
Ce conțin normele?
În normele care vor intra în vigoare se regăsesc prevederi detaliate cu privire la procedura administrativă pe bază de plan de rambursare. Mai exact, care sunt primele măsuri ce vor trebui luate, cum va trebui să arate planul de rambursare și ce condiții va trebui să îndeplinească, precum și detalii cu privire la ședintele de conciliere. Dacă în cazul acestei proceduri se va stabili că e necesară vânzarea locuinței familiale, datornicii vor putea să rămână în casă cu chirie, iar chiria va fi stabilită de comisia de insolvență raportându-se la posiblitățile plătitorului și la nivelul chiriilor pentru locuințele sociale. Normele tratează într-o mare parte chestiunea administratorilor din procedură. Concret, se stabilește că ei vor fi desemnați printr-o aplicație informatică dedicată și vor putea fi practicieni în insolvență, notari, avocați sau executori. Administratorii vor putea să refuze numirea numai pentru motive întemeiată, de pildă, din pricina unor probleme de sănătate sau pentru că s-ar găsi în conflict de interese sau într-un caz de incompatibilitate potrivit normelor profesionale. Tot pentru motive temeinice, administratorii vor putea fi și schimbați: de exemplu, pentru că obișnuiesc să nu-și respecte termenele de procedură, sunt neglijenți, nu dau dovadă de bună-credință sau au un comportament nedemn față de cei implicați în procedură.
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta