Opinie
Incertitudinea privind pilonul 2 de pensii a luat sfârșit
Prezentarea generală a sistemului de funcționare a Pilonului 2 de pensii:
Până în anul 2008, pensiile românilor erau administrate strict de către statul român. În urma unor reforme, o parte din contribuțiile obligatorii ale angajaților la fondurile de pensii au fost redirecționate de la stat către fonduri de administrare private.
Astfel au apărut Pilonul 1 de pensii (fonduri administrate de stat) și Pilonul 2 (fonduri realizate tot din contribuții obligatorii, dar administrate de companii private). Suplimentar cetățenii pot contribui la Pilonul 3 de pensii, unde contribuțiile sunt facultative și administrate tot de firme private.
Contribuțiile salariaților la Pilonul 2 de pensii sunt acumulate în conturi individuale. Administratorii investesc acești bani cu scopul obținerii unui profit, de care va beneficia tot contribuabilul, în momentul în care va atinge vârsta pensionării.
Garanția cea mai importantă a Pilonului 2 este aceea că, odată ce ajung la vârsta pensiei, deponenții vor primi cel puțin suma totală acumulată a contribuțiilor efectuate în anii de muncă.
În plus există încă două măsuri care garantează siguranța conturilor:
- Banii din fondurile de pensii sunt ținuți separat de banii administratorului. Asta înseamnă că administratorul nu poate sa își însușească nicio parte din banii contribuabililor
- Conform legii, fondurile de pensii nu pot da faliment. Administratorul poate da, într-adevăr, faliment, însă asta nu are impact asupra fondurilor, tocmai datorită separării banilor deponenților de cei ai administratorilor.
La pilonul 2 cotizează în prezent un număr de 7,25 de milioane de deponenți, având un capital de 11 miliarde de euro (!) fonduri acumulate. Activitatea administratorilor de pensii este verificată și auditată în mod regulat de către ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiara).
Evoluții:
La finele anului trecut, în data de 28 decembrie 2018, Guvernul a adoptat ordonanța 114 prin care se impunea administratorilor pilonului 2 de pensii să aducă un aport de aproximativ 3,8 miliarde lei (echivalent a 800 de milioane de euro), la capitalul social, în cursul anului 2019.
Impactul modificărilor asupra companiilor de asigurări ar fi fost:
- NN Pensii, cu un capital social de 75 milioane de lei, era obligată să își majoreze capitalul social cu 1,4 miliarde de lei, la 1,44 miliarde de lei;
- Allianz-Țiriac Pensii ar fi trebuit să aducă la capitalul social suma de 870 milioane de lei, de la 33 milioane de lei;
- Metropolitan Life – capitalul social trebuia să crească până la 543 milioane de lei, de la nivelul de 27 milioane de lei;
- Aegon, BCR, Generali, BRD aveau obligația să aducă un aport total de aproximativ 930 de milioane de lei.
Ulterior au urmat o serie de modificări ale ordonanței în cauză, despre care voi detalia în continuare.
- Impactul modificărilor inițiale. Prin prevederile introduse în 28 decembrie 2018 se oferea posibilitatea de retragere a sumelor capitalizate la pilonul 2. Problema este că sumele economisite nu se află într-un cont bancar sau într-un seif. Acele sume de bani sunt investite, de exemplu, în titluri de stat emise de către… Ministerul de Finanțe.
Teoretic pilonul 2 nu se desființa, conform legii, ci condițiile puse administratorilor fondurilor, legate de capitalizare, ar fi dus la retragerea acestora de pe piață.
- În urma nenumăratelor avertizări ale mediului de afaceri, în legătură cu impactul negativ major al prevederilor aduse de OUG 114, în data de 29 martie 2019, guvernul României a adus o serie de modificări acestui act normativ. Se suspenda astfel până la data de 31 mai 2019 aplicabilitatea prevederii privind capitalul social minim. Pe perioada suspendării prevederii, capitalul social minim necesar este de 4 milioane euro.
Saga continuă și impredictibilitatea nu a luat încă sfârșit.
- După o perioadă de incertitudini, ce a bulversat pe toți cei implicați a urmat data de 30 mai 2019 si “minunea”. Guvernul a adoptat în şedinţa de joi un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care reduce cerinţele absurde de capitalizare pe care dorea să le impună administratorilor de fonduri de pensii Pilon 2. În medie, pentru un administrator capitalul social creşte cu 10 milioane de euro, cu mult mai puțin decât în proiectul inițial.
Desființarea pilonului 2 ar fi reprezentat o lovitură dată nu doar deponenților, ci și pieței de capital, întrucât peste 90% din active sunt investite în economia românească. Fondurile de pensii reprezintă și un stabilizator al pieței bursiere.
Ar fi avut de suferit chiar bugetul de stat, fondurile de pensii investind în titlurile emise de către Ministerul de Finanțe. Este un lanț care dacă era rupt ar fi dus la blocarea întregului sistem. Cei mai afectați ar fi fost deponenții, ale căror viitoare venituri ar fi avut de suferit.
Sistemul pilonului 2 de pensii reprezintă cea mai bună garanție pentru viitorii pensionari că vor avea un venit cert în momentul atingerii vârstei de pensionare.
