Exclusiv
Interesul lui Murad la Mangalia: să finalizeze o ”țeapă” de 30 de milioane de euro începută pe vremea lui Iorguș
Published
7 luni agoon
Două procese civile, în care Municipiul Mangalia și Jupiter SA s-au dat reciproc în judecată, au o legătură covârșitoare cu jocul politic și electoral din sudul litoralului la momentul de față. Jupiter SA este o companie controlată de Mohammad Murad, afacerist și fost candidat, în 2020, la funcția de primar al Mangaliei, actualmente candidat pentru șefia Consiliului Județean dar și pentru o poziție de consilier local fix la Mangalia. Miza lui Murad este de 30 de milioane de euro. Miza Municipiului Mangalia: să salveze 13 hectare din arealul istoric al Pădurii Comorova, după ce s-a aflat că terenul împădurit, intrat printr-un șir de abuzuri în patrimoniul unei companii a omului de afaceri, nici măcar nu a fost plătit integral, în ciuda prețului de nimic stabilit pe vremea fostului primar Zanfir Iorguș. Cum decurg cele două procese vă spunem mai jos, dar nu înainte de a detalia faptele din trecut.
UN AQUALAND CA ÎN DUBAI
Această afacere a început pe 3 octombrie 2002, când Jupiter SA a transmis un fax Primăriei Mangalia, care era condusă pe atunci de Zanfir Iorguș. În această modalitate, societatea își arăta interesul de a se asocia cu municipalitatea în vederea construirii unui parc acvatic în stațiunea Jupiter, pe un teren deja identificat, nu știm în ce modalitate, măsurând 13,8 hectare. În mod străveziu, faxul formaliza o discuție neoficială, anterioară. Drept dovadă, Iorguș nu a stat deloc pe gânduri, iar în zilele următoare a identificat mai bine terenul, a stabilit că acesta măsura în fapt 13,22 de hectare și a angajat o firmă de specialitate să facă rapid o evaluare. Terenul a fost scos din pix la valoarea de 6,36 de dolari pe metrul pătrat. Consilierii locali din Mangalia, impresionați de promisiunea unui Aqualand, au votat cu ochii închiși atât evaluarea, cât și asocierea pe un termen de 25 de ani cu firma controlată de Murad. Un articol din HCL spunea că parcul acvatic trebuia dat în folosință în termen de trei ani.
În baza hotărârii de Consiliu, Jupiter SA a semnat un contract de asociere cu municipalitatea din Mangalia sub numărul 33154 pe 13 decembrie 2002.
ABUZURILE LUI IORGUȘ
Din 29 martie 2002, la Mangalia se afla în vigoare o hotărâre de Consiliu Local (vezi AICI) potrivit căreia firmele care dețineau active (clădiri) pe terenuri obținute de la Primărie prin contracte de concesiune, închiriere sau asociere primeau dreptul să cumpere suprafețele în cauză fără licitație publică. Vorbim de un mecanism profund ilegal, prin care prețul terenurilor nu se stabilea competitiv, ci pe baza unui mercurial: 25 de dolari/mp pentru terenurile din Zona I, 15 dolari/mp pentru terenurile din zona II și 10 dolari/mp pentru terenurile din zona III. Normal ar fi fost ca terenurile din stațiuni să fi fost încadrate în Zona I, la 25 de dolari/mp. În mod cert, Murad ar fi urmat să beneficieze de acest mecanism, după construirea parcului acvatic. Însă omul de afaceri nu a construit nimic. Dar absolut nimic. Și cu toate acestea a ajuns proprietar al terenului, după un șir de abuzuri girate de fostul primar Zanfir Iorguș.
Pe 20 decembrie 2002, HCL-ul la care ne-am referit mai sus a fost completat cu un articol uluitor, prin care i se aproba primarului să vândă fără licitație și terenurile pe care nu se aflau deloc active. Mai mult, în acest caz, prețul urma să fie stabilit prin evaluare individuală, ceea ce putea conduce, așa cum avea să se întâmple în cazul lui Murad, la o reducere a prețului la un sfert din valoarea de mercurial (Vezi AICI documentul). Pe 29 ianuarie 2003 (vezi AICI), hotărârea a fost modificată din nou, pentru a se permite vânzarea acestor terenuri cu un avans de 30% și eșalonarea diferenței de preț pe următorii 5 ani. Ca și cum nu era destul, se prevedea posibilitatea ca și avansul de 30% să fie la rândul său eșalonat: 10% la semnarea contractului, iar diferența în alte două rate în termenul primului an.
CONTRACTUL
După aceste modificări, un jurist al Primăriei Mangalia, împuternicit de primarul de atunci, a redactat un contract de vânzare-cumpărare cu Jupiter SA (vezi AICI ). Convenția a fost autentificată la un birou notarial din Constanța, sub numărul 342/14.02.2003. Prețul convenit de părți: 840.792 de dolari. Adică 6,32 de dolari pe metru pătrat, un sfert din mercurialul aflat atunci în uz. Potrivit clauzelor contractuale, societatea se angaja să achite ”avansul” de 10%, rotunjit la 85.000 de dolari, în termen de două zile de la autentificarea actului de vânzare-cumpărare. Urmau apoi încă două rate din ”avans”, una de 82.792 de dolari până la 31 iunie 2003, alta de 85.000 de dolari până la 31 august 2023. După care, alte patru rate anuale de câte 147.000 de dolari, ultima stabilită la 31 august 2007. Toate plățile trebuiau să se facă prin Trezorerie. În contract au fost incluse și două clauze oarecum în favoarea municipalității: înscrierea privilegiului rest de preț în Cartea Funciară și includerea unui pact comisoriu de ultim grad, însemnând că, în caz de neplată a ratelor, contractul se considera rezolvit de drept.
ÎN PĂDURE
Ca să recapitulăm: firma lui Murad a încheiat un contract de asociere pentru construirea unui parc acvatic. Nu a plătit nimic pentru aceasta, doar a promis minunile de pe lume. La nici două luni împlinite în cap, Murad a cumpărat terenul fără să construiască nimic, fără licitație publică și mai ales fără să fi achitat niciun leu sau dolar în avans, adică înainte de încheierea actului de vânzare.
La fel de grav, în actul de vânzare nu se sufla un singur cuvânt despre faptul că terenul era împădurit, cum este și la momentul de față. Trupul de pădure de la Jupiter a fost inclus în categoria curți-construcții printr-un plan parcelar semnat de specialistul Arfondi Ciobanu, adus de la Tulcea. Într-un interviu acordat unei publicații naționale, în anul 2009 (vezi AICI), acesta a recunoscut că ar fi scris din greșeală în documentații categoria curți-construcții în loc de pădure, în momentul în care a transcris datele, la începutul anilor 2000. Greșeala recunoscută n-a produs urmări, întrucât procurorii au instrumentat un dosar despre nenorocirile de la Comorova abia când faptele erau prescrise.
Potrivit unor evaluări neoficiale, terenul de 13,22 de hectare de la Jupiter poate fi utilizat acum pentru garantarea unui credit bancar de 30 de milioane de euro. Inclus într-un proiect imobiliar, ar valora și mai mult.
PROCESELE
În 2020, în contextul campaniei electorale de atunci, publicația noastră a prezentat în exclusivitate tunul dat de Murad și Iorguș. Între timp, s-a mai întâmplat ceva: municipalitatea și firma lui Murad s-au dat reciproc în judecată. În acest context, am transmis Primăriei Mangalia o solicitare în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, prin care am cerut detalii despre cele două litigii. În răspunsul pe care ni l-a transmis, Primăria Mangalia afirmă că, în aprilie 2022, a primit o solicitare de la firma lui Murad de radiere a privilegiului notat în Cartea Funciară. Căutând actele din urmă cu 20 de ani, funcționarii au constatat că în arhiva autorității se aflau 6 facturi emise firmei lui Murad, care nu se corelau cu ordine de plată. În acest context, Primăria a cerut societății Jupiter SA să facă dovada plății cu actele din arhiva sa. Iar Jupiter SA a trimis un singur ordin de plată, din 31 august 2007, prin care se atesta plata ultimei rate. Pentru restul ratelor, ioc.
De aici s-au născut cele două procese. În dosarul 1163/118/2023 Jupiter SA a cerut să se constate că a intervenit prescripția extinctivă a dreptului Municipiului Mangalia de a mai pretinde plata terenului. Nu s-a plătit, dar s-a prescris. Pe fond, procesul a fost câștigat de firma lui Murad. Municipalitatea a declarat apel. În calea de atac, următorul termen a fost stabilit pentru 5 iunie 2024. În dosarul 2658/118/2024 se judecă cererea municipalității privind rezoluțiunea contractului din 2003, pentru neplată. Până la pronunțarea unor soluții definitive în cele două dosare, situația rămâne incertă și tensionată.
JOCUL POLITIC AL LUI MURAD
Interesul imobiliar al lui Murad se reflectă cumva și în jocul politic și electoral pe care îl face la Mangalia. Filiala AUR din această localitate a venit cu 4 propuneri succesive de candidat pentru funcția de primar. Ultimul propus a fost un tip care avea deja prin oraș bannere în care se prezenta drept candidat al altui partid. Racolat chiar înainte de depunerea dosarelor de candidatură, acesta nu a mai avut timpul fizic să strângă semnăturile necesare pentru susținerea candidaturii. În acest context, listele de semnături ale ”candidatului” anterior au fost falsificate grosolan, cu pastă corectoare. Urmarea este cunoscută în spațiul public: omul adus de Murad a fost contestat în două proceduri separate, iar instanțele au dispus prin hotărâri definitive anularea candidaturii. Faptul că AUR a rămas fără candidat pare să-i convină lui Mohammad Murad, întrucât, cu săptămâni înainte de această întâmplare, șeful AUR a făcut declarații că l-ar trage pofta să susțină candidatul unui partid de stânga, doar pentru a maximiza rezultatul opoziției locale împotriva celui care, după cum se vede acum și nu s-a știut înainte, nu vrea să-l lase pe afacerist să dispună de o halcă de pădure obținută pe un miraj de promisiuni, cu sprijin politic și plată cam lipsă. În plus, este străveziu că planul lui Murad este acela de a obține un control asupra Consiliului Local Mangalia, pentru care și candidează.
Comentarii pe Facebook
Adrian Cârlescu este fondator și redactor-șef al publicației Ordinea.Ro. Activează în presa locală constănţeană din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigații la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro, redactor de investigații la Constanța.ro. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui master de filosofia culturii (2000). Este autor al volumului „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014, și coautor coordonator al volumului ”O istorie a orașului Cernavodă”, Editura Star Tipp, Slobozia, 2015.