Exclusiv
Ioan Albu a declarat apel tardiv într-un proces cu o miză de jumătate de milion de euro
Prefectul județului Constanța, Ioan Albu, s-ar putea alege cu o plângere penală de abuz în serviciu, după ce a ”uitat” să depună apel în termenul legal de zece zile față de o hotărâre pronunțată de Judecătoria Constanța în cel mai important proces al momentului. Golănia lui Albu este cu atât mai gravă cu cât i s-a atras atenția, pe 11 aprilie, într-o ședință de lucru de față cu mai mulți martori, că termenul de apel se împlinește pe 16 aprilie a.c. ”Da, da, vom face apel în termen” – ar fi zis Prefectul. Și zis a rămas! În fapt, cererea de apel a primit număr de înregistrare din condica Prefecturii pe 18 aprilie a.c., fiind depusă la instanța de judecată pe 19 aprilie a.c.. Deja era prea târziu.
Acțiunea Prefectului
Procesul măcelărit în parte de acest abuz uriaș al prefectului Albu a fost început de predecesorul său, Adrian Nicolaescu. În august 2016, acesta a solicitat instanței de judecată să anuleze un titlu de proprietate emis pentru niște clienți ai avocatului Ionel Hașotti, în anul 2016, în materializarea unei hotărâri de retrocedare pronunțate încă din 2008. Vorbim aici de un teren de 20 de hectare, retrocedat în comuna Lumina, satul Sibioara. 6 hectare din această suprafață retrocedată clienților lui Ionel Hașotti se suprapun peste cariera de piatră a companiei miniere Somaco Construct SRL Constanța, aparținând omului de afaceri Grigore Comănescu. Acesta cumpărase, cu ani buni înaintea retrocedării, părțile sociale ale Somaco Construct, plătind în schimbul lor suma de patru milioane de euro. Instituția Prefectului a cerut anularea titlului de proprietate motivat, întâi, de încălcarea articolului 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000, care interzice în mod expres retrocedarea carierelor. În al doilea rând, Prefectul a invocat nulitatea absolută a titlului de proprietate și sub aspectul că actele prezentate de așa-zișii moștenitori sunt anterioare anului 1945, ultimul din ele datând din 1936. Or legea impune imperativ să se facă dovada proprietății cu acte ulterioare anului 1945. Acțiunea Prefectului a fost sprijinită prin cereri de intervenție accesorie formulate de către Somaco Construct SRL și primarul Comunei Lumina. De asemenea, comisia județeană și comisia locală Lumina, deși pârâte în proces, au susținut cererea prefectului, pledând la rândul lor pentru faptul că titlul de proprietate emis clienților lui Ionel Hașotti este lovit de nulitate.
Clienții lui Hașotti au câștigat procesul pe fond în baza unui fals ordinar
N-au trecut două sptămâni de când relatam aici despre modul în care judecătorul Gabriel Neacșu de la Judecătoria Constanța a respins acțiunea prefectului, indicând faptul că există la dosar un act ulterior anului 1945, respectiv o notificare din 1947. Am arătat cu lux de amănunte că acest înscris reprezintă un fals ordinar, întrucât este redactat pe baza regulilor ortografice care aveau să intre în vigoare abia la 1 ianuarie 1954.
Am arătat că înscrisul nu are număr de înregistrare, antet sau semnături, nu emană de la o instituție a statului, iar una din persoanele menționate acolo uitase subit numele fiicei sale, numind-o Maria, deși potrivit registrelor oficiale copila se numea Alexandrina. Ce mamă denaturată sau ce act hidos de fals! Într-o declarație notarială, de asemenea atașată dosarului de judecată, se afirmă solemn că acest înscris a fost păstrat de familia moștenitorilor. Or, de aici deducem că hârtia a fost ținută la naftalină timp de 59 de ani, nefiind utilizată decât în ultimul val de retrocedări, cel instituit de Legea 247/2005. De asemenea, am arătat că, într-un alt caz de retrocedare, de la Mihail Kogălniceanu, aceeași moștenitoare a produs două versiuni diferite ale unui act unic, una mai reușită, alta mai grosolană. Doar scrisul diferă și mâinile ce l-au isprăvit. În rest, conținutul e identic, atestând o enormitate neegalată niciunde: că un puști de 10 ani era proprietar deplin de terenuri. Beneficiind de protecția unor persoane importante, septuagenara care a produs aceste acte a rămas liberă ca pasărea cerului, ba chiar a solicitat și daune materiale de jumătate de milion de euro de la stat în legătură cu retrocedările sale. În sfârșit, la dosarul de judecată se mai găseau două acte trimise chiar în cursul judecății de către Arhivele Naționale, care atestau că autorul moștenitorilor s-a înregistrat la recensământul din 1941 cu doar 10 hectare de teren, iar nu cu 20, și că în 1953 statul român a naționalizat doar 8 hectare rămase în părăsire de pe urma sa, iar nu 20. Judecătorul fondului a apreciat tacit că actele oficiale nu valorează nimic în fața înscrisului cu aparență de fals la care ne-am referit mai sus.
Un termen pe conștiința lui Albu
Hotărârea pronunțată de judecătorul Neacșu a căzut ca un trăsnet. Pe 11 aprilie 2018, prefectul Albu a convocat o ședință, la care au fost invitați reprezentanții Primăriei Lumina și ai firmei Somaco Construct – care formulaseră cereri de intervenție accesorie în dosar, susținând acțiunea prefectului. Fiind a treia zi de Paști, șefa juridicului din Prefectură, Ștefania Mitițescu, care este adevăratul prefect, din umbră, al județului Constanța, nu a dorit să se prezinte. Chiar și așa, însă, ședința s-a ținut. În acest context, consilierul juridic al firmei Somaco Construct i-a pus în vedere prefectului Albu că termenul de apel se împlinește pe 16 aprilie. Acesta s-a angajat să îl respecte. Ulterior, în cadrul Prefecturii s-a redactat o cerere de apel, în care au fost evocate elementele de fals menționate mai sus, precum și alte critici punctuale și bine fundamentate – prea tehnice însă ca să le reproducem aici. Cum se spune în jargonul avocățesc, era un apel beton. Țipa adevărul sub semnătura prefectului! O dată ajuns sub ochii magistraților numiți să judece în calea de atac, procesul urma să aibă un curs previzibil. Cu toate acestea, în mod total nejustificat, trădând o înțelegere golănească specifică mafiei retrocedărilor, instituția a dat număr de înregistrare cererii de apel pe 18 aprilie 2018. Documentul a fost depus la instanță pe 19 aprilie, când termenul legal era depășit de mult.
Beneficiarii abuzului
Pe 10 mai, avocatul pârâților, Ionel Hașotti, a depus un înscris la instanță în care a invocat excepția tardivității apelului declarat de Prefect. Hașotti a arătat că, potrivit potrivit dovezilor de comunicare, Prefectul a luat act de hotărârea pronunțată pe 15 martie 2018, astfel că termenul pentru exercitarea căii de atac s-a împlinit pe 16 aprilie. ”Apelul a fost introdus la data de 19.04.2018, motiv pentru care este tardiv” – a punctat acesta. Presupunem că ”moștenitorii” sunt deja fericiți, sperând ca notificarea cu aparență de fals să nu mai fie pusă în discuție și în acest fel să rămână proprietari, deși pe nedrept, măcar asupra terenului care nu se suprapune peste carieră. Aspectul referitor la încălcarea interdicției de retrocedare a carierelor rămâne principala cerere în proces, fiind susținută de societatea Somaco Construct SRL și în calitate directă de reclamantă. Desigur, Somaco a depus apelul său în termenul legal. Primarul din Lumina și Comisia Locală Lumina au depus, de asemenea, apel în termen. Toate părțile au înțeles exact cum curgeau termenele, nu și prefectul județului, care se pregătește să joace pe cartea neglijenței în serviciu, pregătind chiar și un țap ispășitor care să-și ia fapta în răspundere. În realitate, însă, este vorba de un abuz evident și de o complicitate cu mafia retrocedărilor, iar nu de o banală neglijență în serviciu.
S-au tot chinuit să-i pună capac
Trebuie să mai spunem că acest proces a avut peripețiile lui, punctate de fiecare dată de publicația noastră. Anul trecut am semnalat că Prefectura s-a făcut de mai multe ori că uită să trimită juriștii în fața instanței de judecată. Critica noastră și-a găsit ecou chiar și într-o interpelare parlamentară. Atât de scandaloasă era situația, să vezi cum reclamantul se chinuie să-i lase pe pârâți să câștige un proces împotriva dreptății! În mod uzual, Instituția Prefectului urmărește procesele importante. Ca dovadă, consilierul juridic Roland Frunză este observat adeseori în sălile de judecată, pledând cu știință de carte și multă experiență în procesele Prefecturii. În litigiul de față, deși poate că este cel mai important, a fost adus să se ocupe în ultima perioadă un proaspăt angajat. Desigur, acesta ar putea fi scos țap ispășitor pentru apelul declarat tardiv. De ce nu l-a însărcinat prefectul pe cel mai experimentat consilier juridic al instituției să se ocupe de acest proces? Desigur, întrebarea este retorică, întrucât am arătat mai sus că Ioan Albu cunoștea data la care trebuia declarat apelul, după cum cunoștea la fel de bine importanța acestui litigiu. Dacă titlul clienților lui Hașotti rămâne valid, în ciuda probatoriului care demonstrează contrariul, Prefectura va fi obligată să le achite acestora daune materiale pentru punerea în aplicare cu mare întârziere a hotărârii de retrocedare din anul 2008. În acest sens, reamintim că moștenitorii cer daune materiale în cuantum de jumătate de milion de euro de la Prefectură și de la Primăria Lumina, într-un proces câștigat deja pe fond, care în momentul de față se află în apel la Tribunalul Constanța. Oare din acest motiv a declarat prefectul apel tardiv, ca să le plătească mușteriilor lui Hașotti o jumătate de milion de euro? Va urma!
