Exclusiv
Legenda salvatorilor urbani. Cât de profitabilă e trânta cu PUZ-urile
Trânta cu PUZ-urile a devenit de câțiva ani o îndeletnicire foarte practicată în România. Ne referim aici la atacarea proiectelor imobiliare, prin petiții adresate autorităților, prin mitinguri sau prin acțiuni în justiție. Vorbim deja de un fenomen extrem de vizibil în marile orașe ale României, la București, la Cluj sau la Constanța, unde există lupte crâncene între asociații civice și dezvoltatori imobiliari. ONG-urile își justifică lupta prin scopuri oneste, precum respectarea legii sau intenția de salvare a spațiilor verzi. Însă, uneori, în spatele acestor scopuri declarate se ascund de fapt și scopuri politice, de acumulare a capitalului electoral sau chiar financiar, ceea ce reprezintă o deturnare de neacceptat.
Cum s-a născut legenda salvatorilor urbani
Salvatorii orașelor de azi nu s-au inventat de la zero. La baza mișcării se află câteva idei care au prins contur în jurul anilor 2000. Ne referim aici la inițiative civice precum Salvați Roșia Montană ori Salvați Delta Dunării. La nivelul Constanței, în aceeași perioadă s-a organizat un protest împotriva construirii mall-ului din Parcul Tăbăcărie, de către asociațiile Eco Dobrogea și Mare Nostrum, cu susținerea puternică a cotidianului Ziua de Constanța. O altă acțiune pe aceeași linie a fost campania Salvați Pădurea Comorova, inițiată după ce pădurea din zona stațiunilor Neptun, Olimp și Jupiter a fost introdusă în intravilan, pentru construcții, printr-un PUZ controversat adoptat de Consiliul Local Mangalia.
Numitorul comun al acestor inițiative civice a fost efortul de a salva un patrimoniu natural, cultural sau arhitectonic din fața unei distrugeri. În timp, s-a creat o veritabilă ideologie, care pune în centrul ei lupta omului de rând cu rechinii imobiliari. În unele cazuri, niște rechini politici s-au cățărat pe lupta omului de rând, adunând capital electoral de pe urma unor acțiuni eminamente selective.
Primul salvator urban de mare anvergură: Nicușor Dan
În 2006, s-a născut în Capitală Asociația Salvați Bucureștiul, a lui Nicușor Dan, care a militat pentru salvarea clădirilor de patrimoniu, a parcurilor și a spațiilor verzi. Șase ani mai târziu, liderul acestei mișcări făcea pasul spre politică, intrând ca independent în competiția pentru alegerea primarului capitalei. În 2015, Dan a înființat un partid politic sub denumirea Uniunea Salvați Bucureștiul, care ulterior s-a transformat în Uniunea Salvați România (USR). Din momentul în care a intrat în politică, la adresa sa au apărut critici care aduceau o umbră asupra onestității acțiunilor civice. De pildă, reputatul profesor Marian Preda l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar fi atacat un PUZ referitor la construirea unei clădiri pentru Universitatea București întrucât ar fi făcut jocurile firmei de construcții Aedificia Carpati. Iar fostul șef al ANAF, constănțeanul Sebastian Bodu, a afirmat că o persoană din Asociația Salvați Bucureștiul, dar nu Nicușor Dan personal, ar fi cerut bani de la un dezvoltator imobiliar pentru a fi scutit de contestarea proiectului (vezi AICI sursa informației).
Totuși, în cazul ASB, vorbim de simple schimburi de replici și acuze de presă, iar nu de dovezi. Însă ceea ce este de remarcat este faptul că, încetul cu încetul, în spațiul public a apărut ideea că trânta cu PUZ-urile nu ar avea la bază doar interese civice și întotodeauna pe deplin oneste. În timp, alte exemple, de la Cluj și de la Constanța, aveau să vină, de data aceasta la pachet cu dovezi că treaba nu e întotdeauna onestă, așa cum vom arăta mai jos.
Elek Levente și acuzația atacurilor selective și discreționare
În 2014, s-a înființat Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC). Fondatorul acesteia, Elek Levente, avea să facă pasul spre USR, devenind la un moment dat președinte interimar, după demisia lui Nicușor Dan din partid. La momentul de față, el este vicepreședinte la nivel național și, de asemenea, liderul USR Cluj. Asociația fondată de Elek Levente a atacat diverse PUZ-uri și autorizații de construire.
Ca o noutate, APUC a recurs la negocieri cu diverși dezvoltatori imobiliari, iar aceste tranzacții extrajudiciare au condus la stingerea unor litigii. Pe de altă parte, cel puțin într-un dosar, APUC s-a aflat în coparticipare procesuală alături de un dezvoltator imobiliar (Terastar SRL), contestând împreună cu acesta proiectul unui dezvoltator imobiliar rival (Gad Real Estate SRL). Vorbim de un litigiu important, în care dezvoltatorul atacat de APUC și de constructorul rival a cerut strămutarea procesului de la Curtea de Apel Cluj. Cererea a fost admisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a trimis cauza la Curtea de Apel Suceava. În cererea de strămutare admisă de ÎCCJ, care a fost publicată în presa clujeană, sunt aduse acuzații grave asociației lui Elek Levente.
APUC a fost acuzată că a omis să atace proiecte cu nereguli grave, precum: construirea unui bloc de 25 de etaje la intrarea în Cluj-Napoca dinspre Florești, într-o zonă foarte aglomerată; un proiect de imobile mixte, cu regim de înălțime de 12 etaje, pe un amplasament din zona Pieței Mihai Viteazul, între casele cu un etaj existente în împrejurimi; proiectul Platinia de pe terenul fostei fabrici de bere Ursus, cu imobile de 11 etaje care ar depăși indicatorii urbanistici. Cu alte cuvinte, conduita acestor rechini imobiliari a fost trecută cu vederea.
În cererea de strămutare se mai afirmă că ”Din moment ce investitorul Terastar SRL sprijină activitatea asociației, în niciun moment asociația nu a contestat legalitatea documentaţiilor întocmite în favoarea acestuia.”, deși vorbim de documentații perfect similare, au spus avocații.
De asemenea, în cererea de strămutare admisă de ÎCCJ s-a mai afirmat că APUC este ”o asociație al cărui președinte este om politic, lider de partid, care își promovează imaginea ”selectând” anumite proiecte imobiliare ”de contestat” și anumiți investitori imobiliari. (…) Caracterul civic al acțiunilor întreprinse de APUC este îndoielnic, în condiţiile în care aceste acțiuni au constituit o rampă de lansare în viaţa politică a președintelui asociației Elek Levente”. (Vezi AICI sursa informațiilor)
Alți doi dezvoltatori imobiliari, ale căror proiecte (Luminia și Măceșului) au fost blocate de APUC, au reușit în cele din urmă să câștige procesele cu asociația fondată de Elek Levente, după strămutarea cauzelor. După ce s-a dovedit în justiție că acțiunile întreprinse de APUC au fost nefondate, asociația a fost obligată să plătească despăgubiri importante. Pentru a se onora, APUC a solicitat donații de la clujeni, plătind pentru erorile sale din banii fanilor.
Constanța.
La Constanța, trânta cu PUZ-urile evoluează după același patent prezentat mai sus. Principalii actori sunt deputatul Stelian Ion și senatorul Vergil Chițac, deopotrivă epigoni ai lui Nicușor Dan și Elek Levente.
Stelian Ion are un discurs articulat și aplicat. Însă problemele sale vin din trecut.
Stelian Ion, tranzacție pe bani, ca să renunțe la contestația unui PUZ
Stelian Ion este de formație avocat. La începutul carierei sale, acesta l-a reprezentat în instanță pe fostul primar Radu Mazăre în trei procese civile. Ion a reușit să câștige procesul intentat de Mazăre jurnalistei Feri Predescu, care, pentru o opinie, a trebuit să achite daune morale. După zece ani, statul român a fost condamnat la CEDO pentru că i-a încălcat drepturile cunoscutei jurnaliste. Informația că Stelian Ion a fost avocatul lui Radu Mazăre a fost prezentată în premieră de jurnaliștii de la Constanța.Ro (vezi AICI) în anul 2018. În replică, Stelian Ion a precizat că a mers la procese fiind trimis de maestra sa, avocata Ioana Focșa, cea care avea contract direct cu fostul primar al Constanței. O căutare pe Facebook arată că Ioana Focșa este supranumită ”avocata lui Mazăre”, reprezentându-l pe fostul primar într-un șir de procese. Ea a fost și avocata unor ”locotenenți” ai lui Radu Mazăre, în procese de corupție, cum ar fi Ilie Rachieru, fostul director șpăgar de la RADET, sau Constantin Babuș, fostul director șpăgar din Primărie.
Din lac în puț. După ce a ieșit de sub tutela avocatei lui Mazăre, Stelian Ion a devenit avocatul RAEDPP, în condițiile în care mama sa lucra la această regie autonomă a Municipiului Constanța. Tot de la RAEDPP a primit Stelian Ion o garsonieră ANL în cartierul Poarta 6. După ce informația a ajuns în presă, deputatul s-a apărat spunând că a primit locuința pe baza unui punctaj, iar nu pe baza influenței mamei sale, care era un simplu angajat al regiei, fiind încadrată acolo încă din perioada comunistă. O simplă parcurgere a listelor cu punctaje arată, însă, că Stelian Ion, care era necăsătorit, a primit un punctaj mai bun decât persoane căsătorite care aveau copii în întreținere. De altfel, în blocurile ANL din Poarta 6 au primit repartiții o sumedenie de angajați ai Primăriei, dar și consiliera, necăsătorită, a unui parlamentar. Favoritismele au fost atât de vizibile, încât presa, la acea vreme, a consemnat că repartizarea locuințelor ANL s-a făcut pe pile.
La câțiva ani distanță, profitând de un moment favorabil, actualul deputat a reușit să obțină un schimb de locuințe, predând garsoniera din Poarta 6 și primind în loc o altă locuință ANL, în cartierul, mult mai select, Faleză Nord. Acest schimb avea să-l aducă pe Stelian Ion în postura de a contesta, ca persoană fizică, un PUZ, în anul 2016. Într-o emisiune de televiziune, el a spus că un proiect imobiliar, autorizat în vecinătatea blocului său, i-a umbrit apartamentul și i-a redus timpul de însorire în jurul valorii minime legale. Cum perioada exactă de însorire urma să fie stabilită prin expertiză, iar șansele ar fi fost fifty-fifty, actualul deputat a negociat cu dezvoltatorul în cauză, Euro House Construct SRL, o tranzacție extrajudiciară. În schimbul unei despăgubiri de 10.000 de euro, deputatul USR-ist a fost de acord să renunțe la proces.
Stelian Ion, USR sau Asociația Verde Urban – fondată de deputat, dar din care acesta s-a retras între timp – nu au contestat după întâmplarea de mai sus alte proiecte imobiliare ale Euro House Construct SRL, care este cel mai mare dezvoltator imobiliar din Constanța, cu numeroase proiecte finalizate sau aflate în execuție.
CELCO a cotizat la USR și construiește blocuri între case, fără necazuri și proteste
Ultimul scandal legat de trânta selectivă cu PUZ-urile a izbucnit săptămâna trecută, când presa locală a relatat că USR a primit 200.000 de lei în campania electorală de la CELCO SA. Patronul CELCO SA, Nicolae Dușu, construiește două blocuri între case într-o zonă foarte aglomerată a Constanței, după cum relatează publicația Constanța 100%. Cele două construcții sunt autorizate pentru 6 și 8 etaje, iar o parte din spațiile verzi necesare au fost distribuite pe acoperișuri…. să ozoneze cerul. Stelian Ion a precizat citat de Constanța.Ro că donația de campanie a firmei CELCO s-a făcut prin secretariatul general al USR de la București, fără implicarea filialei constănțene. ”USR Constanța încurajează orice fel de donație venită de la persoane fizice sau juridice, fără însă ca aceasta să însemne vreun tratament preferențial actual sau viitor acordat donatorilor.” – a mai spus Ion. Acesta a dat asigurtări că blocurile construit de CELCO între case nu fac parte din strategia asumată de USR de dezvoltare a orașului.
Anterior scandalului, CELCO nu a fost nici criticată, nici atacată în instanță pentru proiectul blocurilor dintre case, de USR sau de asociația, arondată partidului, Verde Urban. Iar din punctul de vedere exprimat de deputatul Stelian Ion, nu se degajă vreo intenție de contestare a PUZ-ului sau a autorizațiilor de construire, după modelul aplicat altor dezvoltatori , care ce-i drept nu au plătit cotizații la partid, dar au fost târâți prin intanțele de judecată. Or, între cele două categorii de dezvoltatori, unii târâți în instanțe sau încercuiți în lanțuri vii, iar alții doar dojeniți, e o diferență de tratament, în ciuda asigurărilor de fațadă ale deputatului Stelian Ion.
Constanța Altfel și ideologia luptei omului de rând cu rechinii imobiliari
Și mai intensă este trânta cu PUZ-urile dusă de Asociația Constanța Altfel, un ONG mult mai bine articulat decât Verde Urban. Această asociație a fost înființată de senatorul Vergil Chițac, de avocata Felicia Ovanesian și de alte persoane, la scurt timp după ce politicianul și oamenii săi au fost dați afară din PNL Constanța. În lipsa unui partid, aceștia s-au orientat mimetic și au copiat aproape în detaliu aventura cluljeanului Elek Levente, inspirându-se de la acesta chiar și în privința postărilor pe Facebook. Nu-i bai, lumea nu s-a prins.
Felicia Ovanesian și Vergil Chițac
Totuși, Constanța Altfel a adus contribuții esențiale din punct de vedere ideologic la această mișcare a salvatorilor urbani. Ne referim aici la textele de pe site-ul asociației, în care, mai clar decât oriunde, ni se vorbește de lupta oamenilor simpli împotriva rechinilor imobiliari. Constanța Altfel a știut mai bine decât orice altă asociație din zona salvatorilor urbani să creeze un limbaj al urii, împotriva unei categorii întregi, aceea a dezvoltatorilor imobiliari, cu excepția multinaționalelor. În malaxorul urii au încăput de-a valma și golani de la retrocedări, care meritau să fie acolo, dar și antreprenori onești, care au plătit milioane de euro pentru terenurile de construit, și cu toate acestea s-au pomenit târâți în procese. Evident că au fost și dezvoltatori omiși cu totul, așa cum ar fi același Nicolae Dușu. Abia după ce situația blocurilor pe care le ridică acesta între case a ajuns în atenția opiniei publice, Constanța Altfel a comunicat că a aflat situația și că va întreprinde demersuri pentru a ataca actele urbanistice.
Când Albă ca Zăpada nu este așa de albă
Strategia juridică a Asociației Constanța Altfel este gândită și pusă în aplicare de avocata Felicia Ovanesian. Vorbim aici de o profesionistă a dreptului care s-a evidențiat în trecutul său nu atât prin apărarea oamenilor simpli în fața rechinilor imobiliari, cât prin activități legale de recuperare a creanțelor, prin asistența juridică oferită actualului pușcăriaș de la retrocedări, Georgică Giurgiucanu, sau prin reprezentarea italienilor de la FINCOGERO în tranzacții extrajudiciare cu Radu Mazăre, în urmă cu mulți ani. Italienii mulg și acum, în rate, multe milioane de euro de la Primăria Constanța pe baza unei șmecherii pe care au făcut-o cu fostul primar. Tot Ovanesian i-a reprezentat pe rechinii imobiliari Radu Merlă și Dănuț Florescu. Ba chiar, casa ei de avocatură a apărat și o persoană care a continuat să construiască după ce autorizația de construire fusese suspendată. Desigur, și astfel de persoane au dreptul la un avocat. Dar pare cel puțin cinic să vezi același avocat că se ia la trântă cu alte PUZ-uri, înfierând rechinii imobiliari care încalcă legea. În sfârșit, avocata deține ample suprafețe de teren, ca un veritabil rechin imobiliar, iar casele sale alipite, care sunt situate pe o stradă din Faleză Nord, își proiectează balcoanele peste domeniul public, proprietatea fiind lipsită de orice petic de iarbă verde vizibil din stradă. Așa arată casele unei luptătoare pentru salvarea spațiilor verzi!
Rețetă civilă pentru un fost militar fără partid
E limpede pentru oricine că avocata construiește o legendă, în mod tehnic și fără scrupule, având arsenalul cunoștințelor juridice necesare. La fel de limpede, ea nu este vreo luptătoare animată de un ideal candid sau cel puțin trecutul ei, în care nu a fost chiar călugăriță, ne face să avem rezerve cu privire la însușirea, pe bune, a acestor idealuri. Ultima certitudine este aceea că toată trânta selectivă cu PUZ-urile este doar o rețetă pentru reinventarea fostului militar Vergil Chițac în personaj civic, servindu-i ca trambulină pentru candidatura, deja anunțată, la Primăria Constanța. Atât de încântat este Chițac de această situație și de beneficiile de imagine, încât nici măcar nu s-a retras de la conducerea asociației după ce a redevenit membru de partid, așa cum au făcut Elek Levente sau Stelian Ion, după ce au ajuns în funcții politice. De ce s-au retras cei doi? Pentru că așa se face. Pentru că nu este corect să te dai mare luptător civic, urmărind să impresionezi publicul cu speranța de a culege roadele în plan politic.
În final, trebuie să remarcăm, ca o consecință a ideilor prezentate, că trânta cu PUZ-urile este o treabă profitabilă, cel puțin din punct de vedere politic. Și n-ar trebui să fie așa. În opinia noastră, în acest domeniu ar trebui să fie ceva mai multă transparență. În primul rând, finanțarea ONG-urilor care atacă acte de urbanism ar trebui să fie mai transparentă. De asemenea, politicienii ar trebui să pozeze mai puțin în activiști civici, pentru că această conduită falsifică reacția propriu-zis civică, de care avem atâta nevoie. Va urma!
