Energie&Mediu
Mănăstirea ridicată haiducește în Canaralele de la Hârșova a scăpat de singura amendă primit vreodată
Călugării care au construit o mănăstire în aria naturală protejată Canaralele de la Hârșova în deplină haiducie, fără nicio aprobare, au scăpat și de singura sancțiune dispusă până acum împotriva lor: o simplă contravenție aplicată, cu chiu cu vai, de Garda de Mediu, în luna iulie a.c.. Comisariatul județean Constanța al Gărzii de Mediu a amendat Mănăstirea Prodromița din Hârșova pe 5 iulie 2017. Sancțiunea a fost dispusă la cinci ani de la ”invazia” fețelor bisericești în aria naturală protejată, săvârșită în anul 2012, la punerea pietrei de temelie de către arhiepiscopul Teodosie și de fostul primar din Hârșova, Tudorel Nădrag. În 2013, călugării au amenajat terenul și au demarat construcția unei capele cu o arhitectură simplistă. Au urmat apoi chiliile și alte construcții anexă, ridicate și ele fără autorizație. Ani de zile, nici autoritățile de mediu, nici custodele ariei naturale protejate nu au scos un cuvânt.
Imagini preluate de pe pagina de socializare a Mănăstirii
Abia la începutul acestui an, haiducia din Canarale a ajuns în presă, după ce starețul Mănăstirii Prodromița a solicitat la APM Constanța un aviz de mediu pentru ”întocmirea Planului Urbanistic Zonal în scopul construirii unei mănăstiri cu hramul Icoana Maicii Domnului Prodromița de la muntele Athos propus a fi amplasat în Hârșova”. Numai că, în realitate, construcțiile nu erau propuse spre amplasare, ci erau deja amplasate și ridicate în proporție de 80%. În luna martie a.c., publicația noastră a obținut un punct de de la directorul Direcției Silvice Constanța, instituția care deține calitatea de custode al ariei naturale protejate Canaralele de la Hârșova. Acesta ne-a declarat că nu a semnat niciun aviz pentru elaborarea PUZ-ului care avea să camufleze invazia ilegală săvârșită cu ani buni înainte. Or, în absența acestui document, întreaga procedură de obținere a acordului de mediu era lovită de nulitate. Așa cum a precizat, ulterior, Agenția pentru Protecția Mediului, la dosarul depus de reprezentanții Mănăstirii exista un aviz al custodelui. Din informațiile noastre, documentul fusese semnat de un reprezentant al Ocolului Silvic Hârșova, în baza delegării de atribuții. În acest fel, procedura a fost acoperită. Pe 13 martie 2017, Agenția a emis o decizie, conform căreia proiectul ”nu necesită evaluare de mediu și nici parcurgerea celorlalte etape din procedura de evaluare adecvată, urmând a fi supus procedurii de adoptare fără aviz de mediu”. Din punctul nostru de vedere, a fost o decizie năucitoare, deoarece terenul nu se află într-o zonă urbană, ci chiar în aria naturală protejată. Direcția Silvică a motivat, într-un drept la replică transmis redacției noastre în luna martie 2017, următoare:
”Suprafata pe care se realizează investiția este mică (10000 mp = 1 hectar, față de 7406 hectare – Canaralele de la Hârșova şi 25943 hectare – Canaralele Dunării); folosința anterioară a terenului a fost arabil, astfel că biodiversitatea pe amplasament este nulă, atât din punct de vedere botanic, cât și zoologic; nu se suprapune cu habitate Natura 2000, nu este inclusă în nicio rezervație naturală și nu reprezenta pentru păsări decât cel mult un loc de odihnă sau hrană (cu rezerva că pe suprafețele arabile se folosesc pesticide pentru protejarea culturilor agricole, într-o anumita măsură nocive faunei și florei locale, chiar dacă sunt substanțe omologate în țara noastră) și nu era o suprafață de cuibărit; zona în care se realizează investiția este în marginea siturilor Natura 2000, lângă orașul Hârșova, astfel că nu se produce o fragmentare a ariilor protejate, iar în apropiere se află și alte construcții mai vechi. Siturile Natura 2000 reprezintă areale de dezvoltare durabilă cu rolul de menținere și conservare a speciilor de interes comunitar și a habitatelor naturale, fără însă a exclude activitatea umană.”
Contrar acestui comunicat redactat într-o perfectă limbă de lemn, chiar din fotografiile postate de călugări pe o pagină de socializare se putea observa prezența păsărilor și a țestoaselor pe terenul Mănăstirii. Dar ce preț să pui pe acest explicații venite din partea unei instituții care nu a observat ani la rând că în aria care i-a fost dată în grijă se construiește în neștire, în deplină haiducie, fără avizul său, fără acord de mediu, fără autorizație de construire?
Iată cât este de nul din punct de vedere al biodiversității terenul pe care a fost ridicată Mănăstirea
Amplasamentul cel nul, văzut de pe malul Dunării
Așa cum spuneam în partea introductivă a articolului, pe 5 iulie 2017 a fost luată singura măsură împotriva Mănăstirii. La data menționată, Garda de Mediu a amendat instituția de cult pentru ridicarea clădirilor, în proporție de 80, fără aviz de mediu. Constatarea, în sine corectă, s-a dovedit tardivă, căci între timp Mănăstirea își rezolvase problemele cu Mediul. În consecință, instituția de cult a contestat procesul-verbal de contravenție seria GNM nr. 02437/05.07.2017 la Judecătoria Hârșova, în dosarul 1386/842/2017. Pe 25 octombrie 2017, după un singur termen de judecată, instanța a admis plângerea contravențională și a desființat procesul-verbal. Soluția poate fi atacată cu apel, în termen de 30 de zile.
