Exclusiv
Milionar cu japca. Parcursul de afaceri al lui Nicolae Matei (detalii în exclusivitate)
Zorii democraţiei l-au prins pe Nicolae Matei într-o funcţie de magazioner la USAS – combinatul chimic aflat pe latura de vest a oraşului Năvodari. Matei locuia atunci într-un cămin de nefamilişti, pe strada Mării la numărul 24. După doi ani de magazionat şuruburi, buloane şi alte materiale la USAS-ul devenit între timp Fertilchim, acesta s-a socotit să intre oficial în afaceri. Însă nu singur, ci în parteneriat cu George Dogărescu, fiul primarului din Năvodari, Alexandru Dogărescu, fost inginer la USAS, uns în funcţia publică de la Primărie, încă din 1990, din partea FSN. În 1992, Alexandru Dogărescu câştigase primele alegeri libere pentru funcţia de primar, când fiul său George s-a prezentat la Notariatul de Stat din Constanţa, pe 14 iulie, pentru a autentifica actul de societate al SC Top Vision SRL, firmă pe care tocmai o fonda în parteneriat cu Nicolae Matei.
Cei doi se pregăteau să deschidă un atelier fotografic şi să întreprindă acte de comerţ cu produse alimentare sau industriale, fier vechi, materiale de construcţii şi elemente de mecanică fină. În 1993, fiul primarului a părăsit societatea, iar Nicolae Matei a continuat activitatea în calitate de asociat unic. Abia în 1998, reuşim să mai aflăm ceva despre activitatea sa, din actele depuse cu întârziere la Registrul Comerţului.
Depozitul de materiale de construcţii de lângă fabrica de pâine
În anul menţionat, firma Top Vision SRL s-a pus oarecum pe picioare, după ce a cumpărat, cu cinci milioane de lei vechi, o fâşie de teren de 30,36 mp, pe strada Albinelor nr. 8 din Năvodari, peste drum de fabrica de pâine. Terenul provenea dintr-o retrocedare obţinută de văduva Anastasia Căruleanu, care se judecase cu Primăria Năvodari, în anul 1993, pe vremea lui Alexandru Dogărescu. Femeia îşi înstrăinase terenul pe bucăţi. O bucată de 151 mp ajunsese la firma P.B.F. Ancora SRL, a lui Haralambie Penu, iar bucata de 30,36 mp la firma lui Matei. În anul 2001, Top Vision SRL avea să cumpere de la firma lui Penu, cu 30 de milioane de lei vechi, diferenţa de teren provenită din retrocedarea Cărăuleanu, precum şi o hală construită de acesta.
Printr-o evoluţie similară, începută tot în 1998, Top Vision SRL s-a insinuat în coasta taberei de copii de la Năvodari. Firma lui Matei a închiriat pe 6 iulie 1998 o hală de producţie de la cooperaţia meşteşugărească (ATCOM Constanţa), care necesita reparaţii în proporţie de 80%, precum şi un spaţiu de birouri compus din şase încăperi şi un grup sanitar. O zi mai târziu, Top Vision SRL obţinea de la Registrul Comerţului o rezoluţie pentru schimbarea obiectului principal de activitate, în comerţul cu ridicata al cărnii şi mezelurilor. Produsele proveneau de la Ferma Sibioara – fosta gospodărie agricolă şi zootehnică a Partidului Comunist Român, reorganizată ca societate comercială sub numele Agroind Tour SA, deşi popular încă i se spunea Gostat.
Privatizarea Legmas SA
În anul 2000, Nicolae Matei a intrat în politică şi a devenit consilier local şi viceprimar al oraşului Năvodari, din partea PDSR (actualul PSD). Încă din primele zile ale noului său rol, Matei a reuşit lovitura vieţii sale: firma sa, Top Vision SRL, a fost invitată de Fondul Proprietăţii de Stat să semneze contractul de privatizare nr. CT66/09.06.2000.
[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Privatizare-Legmas-pt-Top-Vision-Nicoolae-Matei.pdf”]
Prin acest act, Top Vision dobândea un pachet de 40% din acţiunile SC Legmas SA Năvodari, societate specializată, în mod tradiţional, în fabricarea utilajelor pentru agricultură. Anterior, societatea de stat fusese administrată de tot felul de persoanaje numite politic, precum Moisi Căliminte, patriarhul cooperaţiei din Constanţa, sau Paul Bocănete, un profesor universitar cu preocupări teoretice. Sub bagheta acestor administratori, societatea vânduse în anii anteriori apartamentele sociale către angajaţi şi îşi diminuase considerabil capitalul social. Aşa a devenit Legmasul demnă să fie cumpărată de vânzătorul de cărnuri şi mezeluri. Geniile de la FPS i-au pretins lui Matei 1.740.400.800 de lei vechi pentru pachetul de acţiuni care avea o valoare nominală de 2.364.675.000 de lei vechi. Top Vision a fost cooptată în acţionariatul Legmas, pe 15 septembrie 2000. Cel mai important acţionar al societăţii era SIF Transilvania, cu 43,74%, urmată de Top Vision, cu 40% şi de beneficiarii programului de privatizare în masă, cuponarii, în marea lor majoritate chiar angajaţi ai societăţii, cu 16,26%.
Gheorghe Ciurea de la Comat – omul lui Matei (sau invers)
Deşi era minoritar în societate, Matei a reuşit la şedinţa AGA din 10 noiembrie 2000 să promoveze în Consiliul de Administraţie, doi oameni de-ai lui (sau poate că el era omul lor?). I-am numit aici pe economistul Gheorghe Ciurea, directorul Comat SA Constanţa, şi pe economistul Constantin Birţ, fost şef de serviciu în cadrul Fertilchim (societatea unde lucrase şi Matei ca magazioner). Matei a propus atunci majorarea capitalului social, însă SIF Transilvania s-a opus. În acele condiţii, tânărul afacerist şi viceprimar al oraşului Năvodari şi-a anunţat intenţia de a cumpăra acţiunile angajaţilor. Pe 3 septembrie 2001, în cadrul AGA, 13,7% din acţiunile cuponarilor se găseau deja în posesia Vioricări Huşanu, concubina lui Matei. Împreună, cei doi deţineau 53,7% din acţiunile Legmas, astfel încât au reuşit să desfiinţeze Consiliul de Administraţie şi să numească un administrator unic, respectiv persoana juridică Top Vision SRL, prin reprezentant permanent, Neculai Dima. Apoi, Matei a schimbat şi comisia de cenzori, oferindu-i un rol aparte lui Gheorghe Ciurea de la Comat. Mai departe, noua comisie de cenzori, cu Ciurea în frunte, a supravegheat mai multe operaţiuni succesive de majorare a capitalului social, care au avut loc până în anul 2004. La capătul lor, acţiunile SIF Transilvania, care însumau la începuturi 43,74% din total, au ajuns să mai reprezinte doar 16,75%. Diferenţa se afla la Matei şi la concubina sa. La începutul acestei evoluţii, Legmas a adoptat un nou obiect de activitate în statutul ei, respectiv reciclarea materialelor feroase. De asemenea, Top Vision a deschis un punct de lucru în incinta Legmas, precum şi un punct de lucru în Portul Constanţa, în speţă o platformă pentru depozitarea fierului vechi, în drumul său spre export.
A cumpărat terenurile de sub clădirile cooperaţiei
În timp ce-şi împlinea planul la Legmas, Matei n-a stat cu mâinile în sân, ci a identificat noi oportunităţi de căpătuire, prin SC Top Vision SRL. În calitatea sa de consilier local şi viceprimar al oraşului, tânărul afacerist a aranjat lucrurile de aşa manieră, încât pe 21 decembrie 2000, Consiliul Local Năvodari a adoptat hotărârea cu numărul 109, prin care a aprobat vânzarea unui teren intravilan de 7.819 mp către Top Vision SRL. Era vorba tocmai de terenul pe care se aflau activele închiriate de Matei, în anul 1998, de la cooperaţia meşteşugărească, în coasta taberei de copii. Deşi proprietară a clădirilor, cooperaţia ar fi trebuit să întreprindă demersuri legale pentru a obţine un titlu de proprietate asupra terenului ocupat. Profitând de pasivitatea cooperatorilor, demersurile au fost iniţiate de Matei, într-o altă manieră şi direct în favoarea firmei sale. Pe 31 ianuarie 2001, acesta s-a prezentat la un notar public, alături de primarul localităţii, liberalul Ion Dobre, unde a semnat contractul autentificat sub numărul 207, prin care Top Vision a dobândit proprietatea terenului de sub clădirile ATCOM. Desigur, în contract nu se spunea niciun cuvânt despre clădiri. Ba mai mult, se arăta în fals că terenul ar fi fost liber de sarcini. Preţul stabilit prin HCL a fost de 234.585.000 de lei vechi (adică 30.000 de lei vechi sau 3 lei noi pe metrul pătrat).
[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Top-Vision-contract-teren-Atcom-tabara-Matei.pdf”]
Viceprimarul Matei semna ca primarul, în beneficiul firmei sale
Abia în 5 septembrie 2001, Primăria Năvodari a comunicat ATCOM Constanţa hotărârea de consiliu din 21 decembrie 2000. „În vederea predării terenului către actualul proprietar vă rugăm să luaţi legătura cu SC Top Vision SRL Năvodari pentru reglementarea situaţiei clădirilor provizorii existente pe acest teren”, se arăta în adresa 7415/05.09.2001, semnată de primarul Ion Dobre. Pe 28 mai 2002, Primăria a emis, chiar sub semnătura olografă a lui Nicolae Matei, cel care iscălea cu apostilă în locul primarului Dobre, adresa cu numărul 5558, ca răspuns la cererea înregistrată, cum altfel, sub acelaşi număr 5558. „Vă comunicăm că imobilul (teren + clădire), proprietatea dumneavoastră în baza CVC 207/31.01.2001 şi Fact. 8858 127 din 14.09.2001 este situat în Năvodari str. T3, nr. 2”. Factura menţionată n-a mai fost depusă la Registrul Comerţului, însă documentul fabricat de Matei şi celelalte înscrisuri i-au creat dreptul de a muta sediul firmei, din garsoniera sa de nefamilist, în locaţia din coasta taberei de copii. Totodată, societatea şi-a completat obiectul de activitate cu fabricarea de şuruburi, buloane şi arcuri.
Ferma de la Corbu şi abatorul de la Kogălniceanu
La scurt timp de la aceste lovituri fantastice, Top Vision SRL a semnat contractul nr. 207/25.08.2003 cu Agroind Tour SA Sibioara, având drept obiect atribuirea în folosinţă gratuită a construcţiilor zootehnice dezafectate, a terenului de sub acestea şi a incintelor aferente de la Ferma 7 Corbu (specializată în creşterea găinilor), pe o durată de cinci ani. Tranzacţia a fost avizată chiar de directorul general al ADS Bucureşti, Corneliu Popa. Totul era moca. În schimb, firma lui Matei trebuia să implementeze un plan de afaceri care să conducă la salvarea fermei, cu posibilitatea cumpărării activelor cu 10% din valoarea lor. Valoare era şi ea stabilită la 2,3 lei/mp de teren şi 3,6 lei/mp de construcţie. Terenul, în sine, avea suprafaţa de 46.268,48 mp. La un an şi ceva de la această tranzacţie dubioasă, mai exact pe 22 decembrie 2004, Matei a cumpărat activele cu 347.584.173 de lei vechi plus TVA, adică mai puţin de 100.000 de euro (potrivit contractului de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. 5980/22.12.2004 la BNP Doina Gheorghe din Ovidiu). În aceeaşi zi de 22 decembrie 2004, fosta gospodărie a Partidului Comunist Român a vândut şi alte construcţii zootehnice dezafectate în suprafaţă construită la sol de 6.089,04 mp şi terenul aferent acestora, de 122.036 mp, care aparţinuseră şi ele de Ferma 7 Corbu, nefiind însă incluse în contractul cu Top Vision. Cumpărătorul lor a fost firma Rustica Ovidiu SRL, a specialistului în avicultură Mihail Mihailov. În aceeaşi zi, Mihailov i-a vândut lui Matei activele care reprezentau partea de utilităţi a fermei: uzina electrică, transformatorul electric, hidroforul şi castelul de apă. Peste ani, mai exact pe 9 aprilie 2009, Mihailov avea să-i vândă lui Matei toate celelalte bunuri, de data aceasta cu preţul de 250.000 de euro.
[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Ferma-7-Corbu-contracte-Top-Vision-Matei-Nicolae.pdf”]
O altă secţie a fostei gospodării de partid a intrat în patrimoniul firmei lui Matei, în urma unei executări silite organizate de Administraţia Finanţelor Publice din Ovidiu, încă din 3 noiembrie 2004. Executarea se referea la 13 clădiri ale Agroind-Tour SA Sibioara, înşirate pe un teren de 13.786,67 mp, din Mihail Kogălniceanu, în vecinătatea fabricii Campofrio. Matei a fost pe fază şi le-a cumpărat, deopotrivă cu terenul, pentru suma de 934.150.000 de lei vechi. Pe 1 decembrie 2004, Top Vision a deschis în această locaţie din arealul comunei Mihail Kogălniceanu un nou punct de lucru, denumit „Abatorul Sibioara”.
Tunul de la Ovidiu
[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Ovidiu-SA-executare-silita-Top-Vision-Matei-Nicolae.pdf”]
Apoi, pe 23 mai 2005, Top Vision SRL a fost din nou pe fază, adjudecând în contul propriei sale creanţe, de 292.680,75 de lei noi (provenită din livrarea anterioară a unor materiale, gen şuruburi şi buloane, către societatea Ovidiu SA), două terenuri intravilane în suprafaţă cumulată de 61.154,71 mp, cu 36 de construcţii edificate pe ele, în speţă birouri, hangare, magazii, şoproane şi barăci, garaje, rampe, platforme din beton sau din asfalt. Ca şi cum nu era de ajuns, în contul aceleiaşi datorii de la şuruburi şi buloane au fost adjudecate şi trei magazine în localităţile Ovidiu, Mihail Kogălniceanu şi Băneasa. Magazinul din Băneasa, de exemplu, a fost adjudecat cu 1.241,92 de lei. Magazinul din Mihail Kogălniceanu, care avea o suprafaţă construită de 94 mp şi se afla la parterul unui bloc, a fost evaluat la 16.740,50 de lei (aproximativ 3.700 de euro). Clădirea de birouri de la Ovidiu, care a fost adjudecată cu 29.644,09 lei (aproximativ 6.500 de euro), avea să fie vândută, în anul 2009, de firma lui Matei, contra sumei de 760.000 de euro. Banii încasaţi au fost utilizaţi pentru modernizarea punctului de lucru „Avicola Corbu”.
O japcă de 61.968 mp, din primele luni ale mandatului de primar
Vila construită pentru fiica judecătoarei Jianu, pe terenul obţinut de Legmas în Tabăra de Copii
În 2008, Nicolae Matei a ajuns primar al localităţii. Acţionând în noua sa calitate, acesta a aprobat, pe 18 decembrie 2008, o cerere formulată de SC Legmas SA, în care era acţionar majoritar, de a obţine certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra unui teren de 61.968 mp, din incinta Taberei Năvodari, pe care se aflau 13 clădiri proprietatea Sind-România SRL. Firma lui Matei avea dreptul să primească acest teren în câmp, pe cealaltă parte a Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari, acolo unde funcţiona Legmasul. Cu toate acestea, primarul îşi mutase drepturile peste canal, în Tabăra de Copiii, chiar în vecinătatea sediului social al SC Top Vision SRL, dobândit în mandatul de viceprimar, aşa cum am arătat mai sus. Pe 8 decembrie 2008, luând de bun ce zicea primarul, Ministerul Agriculturii a emis un certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru Legmas SA. Ulterior, având complicitatea unui notar public şi a Oficiului de Cadastru de la Constanţa, Legmas SA a dezmembrat terenul în 60 de loturi, care au fost intabulate fără probleme, deşi în realitate erau probleme mari în joc. 49 de loturi şi 4 clădiri au fost apoi vândute la un preţ subevaluat către Top Vision SRL, cealaltă firmă a lui Matei. Mai departe, Top Vision a vândut 19 loturi, din cele 49, către terţi. Un lot a ajuns la fiica judecătoarei Corina-Eugenia Jianu. Procurorii DNA Constanţa au stabilit că judecătoarea fusese mituită, pentru a pronunţa hotărâri judecătoreşti prin fraudă la lege, în materia retrocedărilor. Însă despre retrocedări vom vorbi într-un episod viitor.
