Politica
Ministrul Dezvoltării spune că România nu își mai permite 3.000 de comune. Ce presupune reforma administrativă
România nu își mai poate permite 3.000 de comune. Este concluzia ministrului Dezvoltării, Adrian Veștea. Acesta susține că există un plan pentru reforma din administrație, țara noastră funcționând din punct de vedere administrativ în baza unei legi din anul 1968. Astfel, Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării, a vorbit miercuri seara, la Digi24, despre reforma administrativă. El spune că România nu-și permite 3.000 de comune, iar din această cauză este necesară o reformă a administrației publice, organizată în prezent după o lege din 1968. Însă reforma nu va începe cu desființarea, comasarea UAT-urilor și economii la buget, ci cu înființarea unei suprastructuri – Consorțiile administrative, chiar de luna următoare, potrivit ministrului. Acestea „vor avea contribuție și vor avea buget propriu, iar din cadrul acestor bugete vor putea să-și angajeze personal de specialitate”, a precizat Veștea.
“România nu-și poate permite 3.000 de comune. Cred că România trebuie să ia decizia de a face o reformă a administrației publice. Știm cu toții că ultima lege administrativ-teritorială a fost făcută în 1968, au trecut extrem de mulți ani. Nu numai că avem România din 1968, dar am putea spune că în urma referendumurilor, am avut situații care s-au pliat pe Constituția României, iar în urma unui referendum, anumite localități au putut să se desprindă de alte localități, și astfel, avem în ultimii 25 de ani, 200 de localități noi, 200 de localități care au autonomie proprie, au ordonator de credite, și care astăzi nu poți să evaluezi exact cât de bine au făcut. Asta înseamnă 200 de noi aparate ale administrației publice.
Întrebat câte localități consideră că există în România, doar pentru a plăti salariile angajaților din primărie, localitățile unde nu se întâmplă nimic, iar bugetele locale nu permit să se facă nimic altceva decât să plătească salarii la primărie, ministrul a răspuns:
“S-a permis această autonomie, le-a dat încredere cetățenilor că vor avea mult mai multă independență, iar obiectivele pe care și le doresc, fie că vorbim de școli, fie de alte obiective locale, vor putea fi puse cu prioritate în practică, decât într-o comunitate, UAT mult mai mare. Cred astăzi, că ceea ce se întâmplă, și vorbim de reforme care se vor întâmpla în perioada următoare, una dintre aceste reforme, care se va întâmpla în următoarea lună, este cea legată de consorțiile administrative. Exact cum s-a întâmplat în cazul regiunilor, în care România a avut obligativitatea de a se contitui în opt consilii de dezvoltare regională, agenții de dezvoltare regională, pentru a putea aplica sisteme integrate de dezvoltare la nivelul țării, același lucru se va întâmpla și prin intermediul consorțiilor administrative. Astăzi, avem un pachet legislativ care este în Parlament, în care vom da posibilitatea ca anumite localități să poată să gândească un sistem integrat și o organizare unitară la nivelul acestor consorții administrative, unde vor avea personalitate juridică, adică vor putea avea ordonator de credite, mai mult, vor avea contribuție și vor avea buget propriu, iar din cadrul acestor bugete vor putea să-și angajeze personal de specialitate. Este vorba despre structuri care vor comasa toate aceste UAT-uri. Este un jalon impus de către Comisia Europeană, iar acest jalon se referă la asocierea mai multor localități, pentru a gândi programe integrate, pe care le pot accesa cu mai multă ușurință. Schimbarea administrației trebuie făcută prin schimbarea Constituției, și am toată convingerea că toate aceste lucruri, în momentul în care va exista voință politică, și acest lucru ar trebui să se întâmple în perioada imediat următoare.”
