Voucherele de vacanță ar fi trebuit să crească la 1.600 de lei pentru cei care au salarii de până la 8.000 de lei în mână, a anunțat marți ministrul Finanțelor. Marcel Boloș a precizat că acestea vor fi impozitate cu 10% pentru contribuția la sănătate, tocmai de aceea le crește și valoarea.
Un scenariu mai puţin drastic ar fi acordarea vocherelor de vacanţă doar bugetarilor cu salarii mai mici de 8.000 lei net. Asta înseamnă că 12% dintre angajaţii de la stat nu le vor mai primi. La buget s-ar strânge mai bine de 220 de milioane de lei. Şi sporul de 15% din salariul de bază pentru condiţii vătămătoare va fi plafonat.
„Poate să ajungă de la câteva sute de lei până la 3.000 de lei, ceea ce este nedrept. 1.000 lei brut a rămas în momentul de faţă pentru toţi funcţionarii publici şi e forma firească de a egaliza aceste sporuri”, crede Marcel Boloş, ministrul de Finanţe, potrivit Observator.
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) consideră că impactul direct al eliminării / suspendării voucherelor de vacanţă sau acordarea alternativă a banilor va determina o scădere de 35%-50% a încasărilor din turism, iar turismul ar fi aruncat cu 10 ani înapoi. Datorită voucherelor de vacanţă, numărul de structuri de cazare clasificate din România s-a triplat: de la 6.200, câte erau în 2006, la 20.000 în 2023, arată ANAT. Beneficiarii voucherelor cheltuiesc suplimentar 1.400-1.450 de lei peste cei 1.450 acordaţi, deci dublează suma alocată.
Potrivit ANAT, eliminarea voucherelor de vacanţă pentru angajaţi în România ar putea avea mai multe efecte şi prejudicii asupra turismului şi a economiei româneşti în general.
ANAT enumeră câteva dintre acestea:
– Scăderea cererii pentru servicii turistice. Voucherele de vacanţă au stimulat cererea pentru servicii turistice în România. Eliminarea lor ar putea duce la o scădere a numărului de turişti care aleg să călătorească în ţară şi, implicit, la o scădere a veniturilor pentru industria turismului.
– Impact negativ asupra unităţilor de cazare şi a restaurantelor. Mulţi turişti folosesc voucherul de vacanţă pentru a plăti cazarea şi mesele în hoteluri şi restaurante locale. Eliminarea acestui beneficiu ar putea afecta negativ afacerile din aceste sectoare, mai ales în perioadele de vârf, cum ar fi sezonul estival sau sărbătorile.
– Pierderea competitivităţii în turism. România a folosit voucherele de vacanţă pentru a deveni mai atractivă pentru turişti. Eliminarea acestui beneficiu ar putea face ca ţara să devină mai puţin competitivă în comparaţie cu alte destinaţii turistice din Europa.
– Impact asupra angajaţilor. Angajaţii au beneficiat de voucherele de vacanţă ca o recompensă pentru munca lor şi ca o modalitate de a-şi permite vacanţe în România. Eliminarea acestui beneficiu ar putea afecta satisfacţia angajaţilor şi moralul acestora.
– Scăderea ocupării forţei de muncă în turism. Dacă industria turismului suferă din cauza reducerii cererii, există riscul ca unele locuri de muncă din acest sector să fie afectate, ceea ce ar putea duce la şomaj şi la o presiune suplimentară asupra economiei.
– Scăderea veniturilor fiscale. Guvernul a obţinut venituri fiscale din voucherele de vacanţă, prin taxarea acestuia şi a cheltuielilor făcute cu el. Eliminarea voucherelor ar putea duce la o scădere a acestor venituri fiscale.
– Impact asupra dezvoltării turismului intern. Turismul intern a fost stimulat de voucherele de vacanţă, politica pro turism a atras multe investiţii internationale semnificative, hoteluri de lanţ, contribuind şi la dezvoltarea unor zone mai puţin cunoscute şi la diversificarea ofertei turistice în ţară. Eliminarea acestora ar putea afecta dezvoltarea şi investiţiile pe o perioadă lungă.
Salariile şefilor din companiile de stat vor fi şi ele plafonate şi acordate în funcţie de performanţă. Rămâne în schmb schema de plafonare a facturilor de energie electrică și gaze naturale. Cel puţin până la primăvară.
„Romănii să se aştepte să nu tremure de frica facturilor şi nici de frig. În iarna aceasta nu se pune problema din perspectiva Ministerului Energiei să modificăm această schemă”, asigură Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
IMPORTANT! Tichetele de vacanță au termen de valabilitate un an de la data emiterii. Potrivit OUG nr. 8/2009, fiecare voucher de vacanță este valabil dacă are înscrise următoarele menţiuni:
- emitentul şi datele sale de identificare;
- valoarea nominală a tichetului de vacantă;
- angajatorul şi datele sale de identificare;
- numele, prenumele şi codul numeric personal ale angajatului care este în drept să utilizeze tichetul de vacanţă;
- spaţiul destinat înscrierii perioadei în care a fost utilizat şi aplicării ştampilei unităţii afiliate;
- interdicţia unităţii afiliate de a plăti diferenţa în bani dintre valoarea tichetului de vacanţă şi valoarea pachetului de servicii către utilizatorii tichetelor de vacanţă;
- perioada de valabilitate a utilizării tichetului de vacanţă.
- Emitenţii tichetelor de vacanţă au obligaţia de a asigura circulaţia tichetelor de vacanţă în condiţii de siguranţă.
Boloş: Avem nevoie de o instituţie care să finanţeze proiectele de importanţă strategică pentru ţară şi care să asigure o sinergie între fondurile instituţiilor financiare internaţionale şi proiectele româneşti
Ministrul Finanţelor, Amrcel Boloş, afirmă că este necesară o instituţie care să finanţeze proiectele de importanţă strategică pentru ţară, aspectul fiind discutat cu reprezentanţii băncilor de dezvoltare, în contextul operaţionalizării viitoarei Bănci de Investiţii şi Dezvoltare.
”Avem nevoie de o instituţie care să finanţeze proiectele de importanţă strategică pentru ţară şi care să asigure o sinergie între fondurile instituţiilor financiare internaţionale şi proiectele româneşti. A fost un aspect pe care l-am discutat astăzi la Guvernul României cu reprezentanţii băncilor de dezvoltare, în contextul operaţionalizării viitoarei Bănci de Investiţii şi Dezvoltare. Pentru mine este o prioritate de mandat asumată”, a scris, joi seară, pe Facebook, Marcel Boloş.
Ministrul Finanţelor a precizat că se va lucra strâns cu băncile internaţionale de dezvoltare.
”Este important să subliniem că această colaborare nu este doar un parteneriat formal, ci o relaţie asumată şi orientată spre acţiune, dacă vrem să îmbunătăţim climatul investiţional din ţară”, a mai transmis ministrul.
Acesta a anunţat, de asemenea, că a avut o întrevedere cu Marina Wes, noul director regional al World Bank pentru Uniunea Europeană.
”Am felicitat-o pentru noua funcţie şi ne-a asigurat că vom beneficia în continuare de expertiză şi resurse finanţarea nevoilor de lichidităţi ale bugetului. Concomitent, ne bazăm pe sprijinul Băncii Mondiale pentru implementarea reformelor structurale, inclusiv cele din PNRR. Aceste parteneriate sunt vitale pentru a accelera dezvoltarea economică, îmbunătăţi calitatea vieţii românilor şi contribui la construirea unei societăţi mai echitabile şi mai incluzive”, a mai scris ministrul.
