Politica
Monstruoasa lege care permite vânzarea lacurilor naturale, declarată NECONSTITUȚIONALĂ
Președintele Klaus Iohannis le-a dat peste mână celor care doreau să pună mâna pe lacurile naturale ale țării. Concret, șeful statului a declarat neconstituționale articolele din monstruoasa lege a acvaculturii, adoptată anul trecut de Parlament, prin care lacurile naturale ale țării puteau ajunge în proprietatea unor particulari, iar lacurile de acumulare și hălci din Marea Neagră, în concesiune.
Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate a preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii acvaculturii şi a constatat că unele dispoziţii din actul normativ sunt neconstituţionale. Astfel, CCR a constatat că prevederea referitoare la trecerea terenurilor din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole şi terenurile aferente acestora, aflate în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), în domeniul privat al statului, este neconstituţională, pentru că o asemenea operaţiune nu poate fi realizată printr-un act de reglementare primară. Totodată, este neconstituţională şi procedura concesionării terenului aflat în administrarea ANPA pentru că nu stabileşte criteriile în funcţie de care se evaluează oportunitatea concesionării şi nici modul în care se evaluează acţiunile deţinute „la respectiva societate”.
Articole din Legea acvaculturii și care au fost declarate neconstituționale:
„Cu unanimitate de voturi:
– A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că dispozițiile art.14 alin.(1) și (4), art.2l alin.(1), art.30 alin.(1), art.72 lit.f), art.73 și art.74 alin.(1)-(3) din Legea acvaculturii sunt neconstituționale.
– A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.4 alin.(2) lit.a), c), h) și i), art.13 alin.(1), art.15 alin.(1), art.17, art.18 alin.(1), art.19, art.24 alin.(2), art.26, art.30 alin.(2), art.38 alin.(4), art.44, art.57 și art.77 din Legea acvaculturii, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
În esență, cu privire la soluția de neconstituționalitate, Curtea a observat că art.14 alin.(4) din lege dispune trecerea terenurilor din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole și terenurile aferente acestora, aflate în administrarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), în domeniul privat al statului. Or, o asemenea operațiune juridică nu poate fi realizată printr-un act de reglementare primară. În consecință, Curtea a reținut încălcarea principiului separației puterilor în stat, a competenței Guvernului și a regimului proprietății publice, prevăzute de art.1 alin.(4), art.108 alin.(1) și art.136 din Constituție.
Cu privire la procedura concesionării terenului aflat în administrarea ANPA ce intră sub incidența legii analizate, Curtea a statuat că prevederile art.14 alin.(1) din lege încalcă art.1 alin.(5) din Constituție, întrucât nu stabilesc criteriile în funcție de care se evaluează oportunitatea concesionării și nici modul în care se evaluează acțiunile deținute „la respectiva societate”.
Art.21 alin.(1) din lege încalcă art.1 alin.(5) din Constituție, întrucât cuprinde o formulare improprie, respectiv că „dividendele (…) sunt neimpozabile pe durata executării contractului de vânzare” în condițiile în care acest contract nu este unul cu executare succesivă în timp.
Curtea a mai constatat că reglementarea vânzării directe a terenurilor din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora prevăzută de art.30 alin.(1) din lege nu se realizează potrivit dreptului comun, or, potrivit normelor de tehnică legislativă, într-o asemenea situație trebuia folosită în cuprinsul textului expresia „prin derogare de la”; mai mult, reglementarea analizată, deși prevede obligația cumpărătorului de a menține activitatea de acvacultură pe terenul cumpărat, nu stabilește perioada pe care incumbă această obligație.
De asemenea, Curtea a observat că art.72 lit.f) și art.73 din lege, deși definesc în mod clar fapta ce reprezintă contravenție sau infracțiune, nu realizează o delimitare conceptuală între cele două regimuri juridice pe care fapta ilicită le atrage, ceea ce duce la o confuziune inadmisibilă între acestea, încălcându-se art.1 alin.(5) din Constituție.
Art.74 alin.(1)-(3) din lege încalcă art.1 alin.(5) din Constituție, întrucât reglementează în mod confuz problema bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții/ infracțiuni și nu realizează o delimitare clară între măsurile de confiscare și cele asigurătorii din domeniul dreptului penal.“, arată Curtea Constituțională a României.
Mai multe detalii despre monstruoasa lege a acvaculturii și interesele din spatele acesteia puteți citi aici:
Legea monstruoasă care permite vânzarea LACURILOR NATURALE, atacată de președintele României
