Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) anunţă, joi, că a înaintat premierului Viorica Dăncilă, precum şi ministrului Educaţiei, Valentin Popa, ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, şi ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, memorii prin care sunt semnalate problemele grave din sistemul de învăţământ românesc, în special cele care vizează salarizarea personalului, atrăgând atenţia Guvernului că nemulţumirile angajaţilor din educaţie sunt mari şi că lipsa dialogului social pentru rezolvarea acestora îi determina să declanşeze protestele în perioada următoare. FSLI cere Guvernului aplicarea de urgenţă a măsurilor reparatorii în cazul salariaţilor încadraţi part-time sau cu fracţiuni de normă, care au venituri sub salariul minim pe economie, dar care sunt obligaţi, potrivit Codului Fiscal aflat în vigoare, să plătească contrbuţii la nivelul salariului minim pe economie. Sindicaliştii precizează că salariaţii încadraţi cu jumătate de normă vor încasa venituri mai mici cu 200 de lei, iar cei încadraţi cu un sfert de normă nu vor încasa niciun leu la salariu, ci vor fi nevoiţi să achite din venitul familiei contribuţiile către bugetul de stat. FSLI cere modificarea de urgenţă a Legii cadru nr. 153/2017, privind salarizarea bugetarilor, întrucât a creat discriminări atât în rândul anajaţilor din sistemul bugetar, dar şi în rândul angajaţilor din învăţământ. Reîncadrarea personalului didactic, pe această lege, începând cu data de 1 iulie 2017, a dus la situaţii absurde prin care personalul didactic necalificat este mai bine plătit decât personalul didactic calificat cu definitivat, grad didactic II sau chiar grad didactic I. ”Prin Legea cadru nr. 153/2017, prin care a fost stabilit raportul de 1/12 între cel mai mic şi cel mai mare salariu de la stat, personalul didactic de predare este poziţionat între 1,64 şi 2,76, în treimea inferioară a grilei de salarizare. Pentru aleşi, însă, s-au făcut reguli speciale care s-au aplicat chiar de la data de 1 iulie 2017, când a intrat în vigoare acest act normativ. În cazul acestora se acordă indemnizaţii calculate prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu salariul minim brut pe economie, care este începând cu data de 1 ianuarie 2018, de 1.900 lei”, spun reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. FSLI solicită, de asemenea, ca majorarea de 20% de la 1 martie 2018 să se acorde pentru întreg personalul angajat în educaţie, şi nu doar personalului de predare. Blocarea posturilor din sistem aduce un alt pericol: sute de angajaţi nu îşi vor putea încasa salariile pe data de 14 februarie. În mai multe unităţi de învăţământ lipsesc administratorii financiari care trebuie să semneze statele de plată şi, deşi sunt posturi vacante, acestea nu pot fi ocupate, din cauza deciziei Guvernului, mai spun sindicaliştii. De asemenea, FSLI cere Executivului ca la următoarea rectificare bugetară să acorde sumele necesare pentru plata hotărârilor judecătoreşti – restanţe pentru anul 2017, precum şi plată integrala a tranşelor aferente anului 2018. “Guvernul trebuie să se gândească bine înainte să aplice strategia vorbelor aruncate în vânt. Federaţia noastră nu va face compromisuri şi nu va accepta promisiuni care nu se vor regăsi în prevederi legislative. Legea de salarizare unitară se dovedeşte a fi un eşec, întrucât nu au avut loc discuţii reale. Cerem Guvernului responsabilitate, altfel se va face direct răspunzător de protestele de stradă, pe care membrii de sindicat sunt pregătiţi să le înceapă”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hancescu.
