Politica
Noua conducere a CSM va fi aleasă astăzi. Preşedintele Iohannis participă la şedinţă
Preşedintele Klaus Iohannis va participa vineri, începând cu ora 10.00, la şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în care va fi aleasă noua conducere şi se va discuta raportul de activitate pe anul 2017. Aceasta va fi prima apariţie publică a şefului statului din acest an. Pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii candidează judecătoarea Simona Camelia Marcu, membru al CSM din partea instanţei supreme, iar pentru postul de vicepreşedinte şi-au depus candidatiurile procurorii Codruţ Olaru şi Nicolae Solomon.
Anunţul privind participarea lui Klaus Iohannis la şedinţa CSM a fost făcut joi de către Administraţia Prezidenţială. Conform Legii de organizare şi functionare a CSM, şeful statului poate participa la şedinţa de alegeri fără a avea drept de vot. Aceasta va fi prima apariţie publică a şefului statului din acest an.
În şedinţa de vineri, CSM va alege preşedintele şi vicepreşedintele pentru anul 2018, mandatele acestora fiind de un an.
În 2017, preşedintele CSM a fost judecătoarea Mariana Ghena, iar postul de vicepreşedinte a fost ocupat de procurorul Cristian Ban. Din Consiliu mai fac parte judecătorii Mihai Andrei Balan, Gabriela Baltag, Andrea Annamaria Chiş, Simona Camelia Marcu, Mihai Bogdan Mateescu, Evelina Mirela Oprina, Lia Savonea, Nicoleta Margareta Ţînţ şi procurorii Florin Deac, Codruţ Olaru, Nicolae Andrei Solomon, Tatiana Toader. De asemenea, preşedintele ICCJ, Iulia Tarcea, procurorul general Augustin Lazăr şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader sunt membri de drept ai CSM. Din CSM fac parte şi Victor Alistar şi Romeu Chelariu, ca reprezentanţi ai societăţii civile.
Pentru funcţia de preşedinte al CSM candidează judecătoarea Simona Marcu, iar pentru funcţia de vicepreşedinte şi-au depus candidaturile procurorii Codruţ Olaru şi Nicolae Solomon, conform informațiilor transmise de news.ro.
Simona Camelia Marcu, în vârstă de 51 de ani, este membru al CSM din partea Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie.
Potrivit CV-ului său, Simona Marcu a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1988 şi a fost jurisconsult, judecător la Judecătoria Sector 1 şi la Tribunalul Bucureşti, preşedinte de secţie, vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti, judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.
În proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu a pledat pentru “echilibrul sistemului judiciar”, arătând că “CSM trebuie să-şi asume pe deplin rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să se implice în stabilirea şi aplicarea unor politici judiciare constante şi coerente”.
De asemenea, ea a pledat pentru indemnizaţiile şi pensiile judecătorilor, arătând că “aceste elemente nu constituie şi nu trebuie tratate ca privilegii ale acestei categorii profesionale, ci ca o condiţie obligatorie pentru asigurarea independenţei justiţiei”.
Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2017, judecătoarea are un apartament de 143 de metri pătraţi şi o casă de 285 de metri pătraţi în Bucureşti. În declaraţia sa de avere sunt menţionate şi proprietăţi ale soţului său, avocatul Vasile Gil – o casă în Alexandria şi terenuri în Bucureşti, Mogoşoaia şi Alexandria. Simona Marcu deţine şi două autoturisme Alfa Romeo şi Peugeot, precum şi bijuterii în valoare de 6.000 de euro. Ea are şi credite la bănci în valoare totală de peste 183.000 euro. La capitolul venituri, judecătoarea a menţionat suma de 227.861 de lei încasată ca judecător la ICCJ, 24.747 de lei obţinuţi ca membru în comisii de concurs la CSM, 14.612 de lei ca „formator” la Institutul Naţional al Magistraturii şi 17.550 de lei din închirierea apartamentului din Bucureşti. Ea a menţionat şi veniturile Cabinetului de avocatură Vasile Gil, în sumă de 437.978 de lei.
În februarie 2017, Simona Camelia Marcu a cerut în şedinţa CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica modul în care procurorul general Augustin Lazăr, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, “a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară trimiterii OUG 13, din perspectiva respectării obligaţiei de rezervă pe care o are orice magistrat. Ea a cerut suplimentarea ordinii de zi a CSM cu acest punct, dar solicitarea a fost respinsă.
Codruţ Olaru a fost, din mai 2013 până în 2016, adjunct al procurorului general al României, iar anterior, din 11 ianuarie 2007, a fost procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Potrivit decretului 752 din 2014 semnat de Traian Băsescu şi contrasemnat de Victor Ponta, la data de 1 decembrie 2014, colonelului în rezervă Olaru Vasile Codruţ i s-a acordat gradul de general de brigadă cu o stea. În 17 mai 2017, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare în activitate a generalului de brigadă Codruţ Olaru, surse judiciare declarând la acel moment că Olaru ar dori să activeze ca procuror militar.
Nicolae Solomon a fost procuror la Medgidia, apoi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6. În 2011-2013, a fost procuror criminalist şi purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Ulterior, a fost procuror la Parchetul instanţei supreme, iar din octombrie 2013 prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii principale: reprezintă CSM în relaţiile interne şi internaţionale; coordonează activitatea Consiliului şi repartizează lucrările pentru plen şi secţii; prezidează lucrările plenului CSM, cu excepţia cazului în care la lucrări participă preşedintele României; propune plenului măsurile necesare pentru începerea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi de ocupare a locurilor devenite vacante; semnează actele emise de plen; sesizează Curtea Constituţională, în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice; desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative; prezintă, în şedinţa publică a plenului, raportul anual asupra activităţii CSM, care se transmite instanţelor şi parchetelor şi se dă publicităţii.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, de Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a CSM şi de plen.
