Exclusiv
O dezvăluire a deputatului Stelian Ion, profitabilă clanului Hașotti în afacerea FINCOGERO
Deputatul Stelian Ion a lansat săptămâna trecută o dezvăluire prin care a susținut că primarul Constanței, Decebal Făgădău, ar fi în complicitate cu un samsar imobiliar, pe care l-ar ajuta să câștige un proces de revendicare a unui teren de peste 11.500 de metri pătrați. Nu vorbim de un teren oarecare, ci de unul situat în Faleză Nord, în buza mării, între ansamblul Spectrum și cartierul Fincogero.
Deputatul a prezentat date din dosarul de judecată, deși trunchiate și interpretate într-o notă personală, dovedind că este la curent cu detaliile foarte sensibile ale procesului. Ba mai mult, a oferit și o interpretare juridică la principala problemă aflată în litigiu. Cu alte cuvinte, parlamentarul a spus de ce ”samsarul” ar trebui să piardă procesul.
Demonizarea unei părți litigante, chiar înainte de proces
Postarea lui Stelian Ion este construită pe o clasică strategie avocățească de discreditare a uneia din părțile litigante. Această parte a fost numită samsar, speculant imobiliar și milionar de carton. Iar defăimarea nu venea de la avocatul oficial al părții adverse, ci de la un membru al Parlamentului României, care se bucură, firește, de autoritatea funcției publice. De asemenea, partea litigantă a fost acuzată pe nedrept de complicitate cu Primăria Constanța. În realitate, părțile sunt atât de complice încât se judecă de 16 ani.
Postarea lui Stelian Ion poate fi citgită intregral AICI.
Dezvăluirea prin care deputatul constănțean a stârnind emoție măturând pe jos cu una din părțile litigante a fost aruncată pe piață fix cu două zile înaintea termenului de judecată. Și, culmea, doi judecători locali au îmbrățișat exact interpretarea despre care vorbise Stelian. Asta în ciuda faptului că, înainte, o altă instanță stabilise printr-o hotărâre irevocabilă, exact interpretarea contrară. La urmă, ”samsarul” a pierdut procesul.
Terenul este râvnit de Fincogero
La termenul de judecată, avocații Primăriei au invocat faptul că terenul în litigiu face obiectul unei cereri de cumpărare din partea companiei italiene Fincogero prin cesionarul House 3000 Real Investment (o firmă deținută de un acționar anonim din Luxemburg). Pam-pam! Vorbim aici de italienii care mulg niște milioane de euro pe an din bugetul local, după ce au câștigat mai multe procese împotriva municipalității, fiind reprezentați de Ionel Hașotti, celebrul avocat implicat profesional în marile retrocedări de terenuri ale Constanței, pe bulevardul Lăpușneanu, în parcul RATC, pe faleză, pe buza Portului și pe marile bulevarde.
Stelian Ion este prieten cu fiul lui Ionel Hașotti. De asemenea, l-a reprezentat pe fratele avocatului, fostul senator Puiu Hașotti, într-un proces intentat unui om de afaceri.
Extras din declarația depusă de deputatul Ion la preluarea mandatului. Documentul poate fi citit integral pe site-ul Camerei Deputaților, vezi AICI.
Casa de avocatură Hașotti și Asociații a depus trei cereri consecutive de cumpărare a terenului în discuție de către clienții italieni, din care una la scurt timp după apariția dezvăluirilor lui Stelian Ion, menționând chiar opiniile deputatului. O analiză a acestor documente, care au intrat în posesia redacției, o vom face într-un articol separat. Până atunci, discutăm celelalte detalii extrem de fierbinți ale cazului.
Povestea ”samsarului”
Omul de afaceri defăimat de deputatul Stelian Ion este Gheorghe Alexa. În anul 2004, acesta a cumpărat moștenirea proprietarului interbelic Mihail Mihailidi, care a deținut două terenuri în suprafață cumulată de 24.445 de metri pătrați pe bulevardul Tomis la numerele 251 și 253. Pentru drepturi, a plătit moștenitorilor legali un miliard de lei, o sumă exorbitantă pentru acele vremuri.
La nouă ani distanță, mai exact pe 17 aprilie 2013, Curtea de Apel Constanța a emis o decizie civilă (226 C), IREVOCABILĂ, prin care omul de afaceri era îndreptățit la măsuri reparatorii pentru suprafața de teren intravilan de 19.080,03 metri pătrați (rezultată după multiple expertize judiciare).
Legea lui Ponta
Întâmplarea a făcut ca în aceeași zi de 17 aprilie, Parlamentul României să adopte Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Legea a fost promulgată de președintele României și apoi a fost publicată în Monitorul Oficial pe 16 mai 2020, intrând în vigoare pe 20 mai 2013. Una din consecințele legii este aceea că persoanele care au cumpărat drepturi de moștenire nu mai pot beneficia decât de despăgubiri de la ANRP, nu și de terenuri în compensare.
O lămurire IREVOCABILĂ
Având o hotărâre irevocabilă înainte de intrarea în vigoare a Legii 165/2013, Gheorghe Alexa a revenit în același dosar de judecată cu o cerere de lămurire a dispozitivului. Iar pe 13 august 2013, instanța a clarificat, fără niciun echivoc, faptul că măsurile reparatorii se fac pe legea veche, care era în vigoare la data deciziei irevocabile, prin compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către unitatea deținătoare, iar în subsidiar prin acordarea de despăgubiri bănești.
În baza acestei hotărâri constitutive de drepturi, Alexa a deschis un dosar de executare silită, în contextul în care ”complicii” de la Primărie n-au vrut de bună-voie să se conformeze. Nici așa nu s-a rezolvat problema, Primăria insistând că nu are terenuri disponibile de niciun fel.
În 2018, omul de afaceri a inițiat o nouă acțiune pe Legea 10, gândind că dacă executorul nu-i poate obliga pe cei de la Primărie să respecte hotărârea judecătorească, va putea face acest lucru instanța civilă. Vorbim exact de procesul comentat în spațiul public de Stelian Ion.
Povestea terenului
Terenul liber revendicat prin această procedură a făcut parte din concesiunea FINCOGERO. Prin HCL 257/02.10.2013, italienii au renunțat la o suprafață de 10.847 de metri pătrați, constituind macrolotul D din terenul concesionat prin contractul de concesiune 38.133/15.06.2000, în Faleză Nord. De atunci, terenul este liber.
Concesiunea cu FINCOGERO
Contractul de concesiune fusese încheiat pe vremea primarului Gheorghe Mihăieși. Potrivit acestuia, firma din Sicilia primea dreptul să construiască vile pe malul mării, iar Primăria se obliga să realizeze urbanizarea primară sau viabilizarea terenurilor. Ani de zile, Primăria nu a făcut infrastructura la care se obligase, așa că italienii s-au adresat justiției. Ei au obținut o hotărâre prin care Municipiul Constanța era obligat să realizeze infrastructura, iar în caz de neexecutarea firma italiană primea dreptul să execute ea însăși lucrările pe cheltuiala municipalității.
Un tun bazat pe o șmecherie avocățească
Prin HCL 258/2009, municipalitatea a atribuit execuția lucrărilor către FINCOGERO, fără licitație publică și fără valoare. Iar italienii au consolidat taluzul cu ziduri de sprijin, au construit un heliport și alte elemente de urbanizare. La urmă, aceștia nu au cerut decontarea contabilă a cheltuielilor, așa cum ar fi fost legal. Ei au făcut o expertiză a valorii de piață a construcțiilor, somând municipalitatea să le plătească aproape 14 milioane de euro. Valoarea contabilă nu este cunoscută nici în ziua de azi, deoarece avocatul Fincogero, Ionel Hașotti, a reușit să convingă instanțele că nu contează. Printre magistrații care au judecat aceste litigii s-a aflat și Corina Eugenia Jianu, o doamnă exclusă între timp din magistratură, fiind acuzată că a luat mită ca să pronunțe hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege. Ulterior, firma reprezentată de Hașotti, nu doar în instanțe, ci și în apariții în presă sau în controversate ședințe de Consiliu Local, a făcut și alte etape de urbanizare. Iar așa, datoria publică s-a îngroșat și mai tare.
Creanța ajunge în Luxemburg
La un moment dat, compania FINCOGERO și-a cesionat toate drepturile legate de proiectul din Faleză Nord către House 3000 Real Investment SRL, o firmă deținută de un acționar anonim din Luxemburg. Cesionarul este reprezentat în toate procedurile tot de casa de avocatură Hașotti și Asociații, cea care a depus, cu antet și semnătură, cele trei cereri de cumpărare a terenului la Primăria Constanța, profitând din plin de dezvăluirile lui Stelian Ion.
Însă toate aceste cereri de cumpărare au fost depuse ulterior revendicării lui Gheorghe Alexa. În mod normal, revendicarea lui Alexa, fiind înscrisă în Cartea Funciară, trebuia să prevaleze. Soarta litigiului nu mai putea fi întoarsă decât pe fondul unui scandal public. Iar scandalul a venit tocmai de la deputatul Stelian Ion, care a împroșcat partea litigantă cu epitetele menționate. Mai mult, parlamentarul a sugerat că ”samsarul” nu are dreptate.
”Ghinionul lor este că în 2013 legea s-a modificat în defavoarea samsarilor și interzice acordarea de teren în compensare cesionarilor de drepturi litigioase. Cu toate acestea, afaceristul forțează beneficiind de ajutorul primăriei și invocând tot felul de interpretări prin care să ajungă la concluzia că modificarea legii din 2013 nu îi este aplicabilă.
Unde te întorci în Constanța, dai de aceleași tentacule, de aceiași milionari de carton născuți din activităţi speculative şi tranzacţii dubioase.” – a scris deputatul.
Însă, după cum am demonstrat mai sus, afirmația că lui Alexa nu i se aplică legea din 2013 nu este o interpretare, cum insinuează politicanul apropiat de familia Hașotti. Este o dezlegare a unei pricini de judecată, cu autoritate de lucru judecat. Deci nu vorbim de interpretări, ci de securitatea raporturilor juridice.
Stelian Ion: ”Nu pot să vă spun de la cine am pontul”
Contactat telefonic, deputatul Stelian Ion a declarat pentru Ordinea.Ro că nu a avut acces direct la dosarul de judecată. El a recunoscut că are informația de la altcineva, însă a menționat că nu ne poate spune de la cine a primit pontul. A insistat însă că datele pe care le-a prezentat sunt reale. De asemenea, a respins ideea că ar fi aflat situația de la avocatul Ionel Hașotti.
”În niciun caz. Nici n-aș îndrăzni să-l întreb, e și ținut de secretul profesional” – a precizat Stelian Ion.
Parlamentarul spune că nu știa de cererile casei de avocatură Hașotti și Asociații pentru cumpărarea terenului și a dat asigurări că se va opune unei tranzacții de acest fel cu și mai multă forță. În opinia sa, pe acest teren ar trebui să se înființeze un parc. Referitor la epitetele utilizate la adresa lui Gheorghe Alexa, parlamentarul a încercat să mistifice situația, pretinzând că termenul de samsar nu ar fi peiorativ, indicând de fapt o persoană care se ocupă de tranzacții speculative. Va urma!
