Energie&Mediu
Olandezii care au extins plajele au lăsat un mic dezastru pe fundul Mării Negre
Porţiuni însemnate de pe fundul Mării Negre au înregistrat modificări de biosistem, ca urmare a dragajelor executate de compania olandeză Van Oord în cadrul proiectului de extindere a plajelor turistice din Constanţa şi Eforie. Plajele au fost extinse cu nisip adus dintr-un perimetru marin aflat în dreptul staţiunii Mamaia. Prin acordul de mediu nr. 14/12.08.2014, compania olandeză avea obligaţia să monitorizeze fundul mării timp de un an de la terminarea dragajelor. Reprezentantul societăţii de cercetare care a realizat pentru Van Oord studiile de impact asupra mediului sugerează că olandezii nu au respectat obligaţia monitorizării. Afirmaţiile extrem de grave au fost făcute săptămâna trecută, în cadrul unei dezbateri publice la care au participat reprezentanţi de la Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa, Direcţia Hidrografică a Armatei, ONG-uri de mediu şi public interesat.
Societatea de Cercetare a Biodiversităţii şi Ingineria Mediului AON, condusă de Traian Petrescu (foto, deschidere) – unul din cei mai cunocuţi experţi de mediu din România, a întreprins ample cercetări ştiinţifice în zona perimetrelor de exploatare a nisipului din largul Mării Negre. Specialiştii AON au realizat filmări subacvatice, prelevare de probe din substrat, precum şi o scanare a fundului mării cu aparatură de specialitate. Datele astfel culese indică faptul că Van Oord a lăsat în urmă o mulţime de şanţuri de 4-5 metri lăţime. Deşi potrivit unor teorii şanţurile trebuiau să se astupe cu nisip adus de curenţii marini, cercetările atestă că acest fenomen nu a avut loc. Mai mult, există zone întinse în care s-a depus un mâl care schimbă total biosistemul. Traian Petrescu spune că măsurătorile atestă formarea unor curenţi marini cu valori anormal de mari. În plus, temperatura apei la fundul mării, măsurată în timpul unor scufundări efectuate în vara anului trecut, era de 23 de grade Celsius, egală cu temperatura de suprafaţă, ceea ce reprezintă a altă anomalie.
Având nevoie de informaţii detaliate, specialiştii AON au solicitat de la Agenţia de Protecţie a Mediului şi de la Apele Române rapoartele de monitorizare din perimetrele Van Oord, rapoarte care au caracter public. Cele două instituţii ale statului nu au răspuns solicitărilor. Cel mai probabil, spune expertul, s-a întâmplat aşa deoarece Van Oord nu a realizat monitorizarea şi nu a depus aceste informaţii la care era obligată prin acordul de mediu. Afirmaţia expertului nu a fost contrazisă de inspectorii APM prezenţi la dezbatere, în vreme ce reprezentanţii Direcţiei Hidrografice a Armatei au declarat că nu au primit date de monitorizare şi niciun alt fel de comunicări din partea Van Oord de la finalizarea proiectului de extindere a plajelor.
Prezenţa cochiliilor de scoici pe plajele extinse de Van Oord este o dovadă că olandezii au tratat cu lejeritate procesul de separare a nisipului de cochilii sau de elemente aluvionare. Cochiliile trebuiau să fie separate şi deversate în mare, însă au ajuns pe plajă. În opinia lui Petrescu situaţia poate fi îndreptată prin curăţare şi concasare, însă aceste operaţiuni sunt destul de costisitoare. Nu în ultimul rând, expertul de mediu a subliniat existenţa unei comunicări defectuoase cu Van Oord, în speţă cu funcţionarii români ai companiei olandeze, care aveau metalitatea „lasă, dom`le, că merge şi aşa”. „Eram sideraţi de această atitudine”, a mai spus Petrescu.
Recentele acuzaţii aduse Van Oord, nu sunt şi singurele. Compania olandeză a mai fost acuzată de un partener contractual că a uitat să-i achite facturi în valoare de aproximativ un milion de euro.
