Exclusiv
Olandezii care au extins plajele au mai ţepuit o firmă românească. Nici Traian Petrescu nu şi-a primit banii de la Van Oord
O nouă dezbatere publică de mediu a avut loc, ieri, la Constanţa, referitoare la proiectul companiei olandeze Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, sucursala Constanţa, de relocare a nisipului de pe fundul mării pe plajele din sudul litoralului, care vor intra în curând în reabilitare. Van Oord intenţionează să „împrumute” 7,8 milioane de metri cubi de nisip din perimetrele marine Van Oord 1, 2 şi 3, aflate în largul mării, în dreptul staţiunii Mamaia. Nisipul asiprat de pe fundul mării urmează să fie utilizat la extinderea plajelor dintre Eforie Nord şi 2 Mai, dacă Van Oord va câştiga licitaţia pentru aceste lucrări în valoare de un miliard de euro. Două din cele trei perimetre au mai fost exploatate de Van Oord în perioada 2013-2015, la prima etapă de extindere a plajelor din sectoarele Mamaia Nord, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord, când au fost asiprate 4,3 milioane de metri cubi de nisip de pe fundul mării.
Prezentatorul a avut ţinută, dar studiul are neajunsuri
În urmă cu o lună, compania olandeză s-a mai prezentat în faţa publicului cu un proiect similar, generând un veritabil scandal prin calitatea execrabilă a studiului. Acesta nu respecta îndrumarul obligatoriu al Agenţiei de Mediu, avea capitole tratate doar la nivel de titlu şi conţinea informaţii „băgate din top” referitoare la existenţa în zona studiată a unor specii care, în realitate, nu vieţuiesc în Marea Neagră. La dezbaterea de ieri, s-a simţit o îmbunătăţire, cel puţin la nivel de comunicare. Astfel, studiul cel nou a fost prezentat de cunoscutul biolog Răzvan Popescu-Mirceni (foto). Deşi foarte bine pregătit profesional şi în general bun orator, Popescu-Mirceni nu a reuşit, totuşi, să acopere metehnele „echipei ştiinţifice” care s-a spetit să scrie noul studiu. Cel mai probabil, în echipă au evoluat şi „ştiinţificii” care au dat chix la studiul de acum o lună. Căci altfel nu înţelegem de ce a fost luată, cu copy-paste, fraza mai veche, dar falsă cu totul, că perimetrele de unde intenţionează Van Oord să „împrumute” nisipul necesar extinderii plejelor din sud, nu se află în sit arheologic. În realitate, toată coasta Mării Negre are statutul de sit arheologic submers, fapt punctat ca atare de publicul interesat care a participat la dezbatere. Popescu-Mirceni şi-a asumat greşeala echipei, specificând că, de fapt, ar fi vorba de o informaţie comunicată de Muzeul de Istorie din Constanţa, potrivit căreia în zonă nu au fost identificate până acum vestigii arheologice.
Suspiciuni că studiul cel nou s-a făcut tot din birou
Pe de altă parte, prezentatorul proiectului a trebuit să dea explicaţii cu privire la delfinii identificaţi (tursiops truncatus), în contextul în care studiul atesta că ar fi vorba de trei indivizi şi doar trei, observaţi în două rânduri în zona perimetrelor de împrumut. Doi specialişti de la asociaţia ecologistă Mare Nostrum au ţinut să contrazică această informaţie, precizând că studiile lor, care sunt publice, atestă o prezenţă mult mai sporită a delfinilor. În mod voalat, aceştia au contestat realitatea cercetării în largul mării. În schimb, cunoscutul expert de mediu Traian Petrescu, prezent şi el la dezbatere, a răsucit cuţitul în rană. Petrescu s-a arătat sceptic faţă de posibilitatea ca „ştiinţificii” angajaţi de Van Oord să fi putut face cercetări reale de la bordul unei ambarcaţiuni de 7,5 metri. Expertul a arătat că a întreprins la rândul său cercetări în zona perimetrelor de împrumut ale Van Oord, fiind obligat să folosească ambarcaţiuni de 20 de metri lungime, pentru că pe fundul mării s-au creat şanţuri după dragajele din 2013-2015, care au generat un curent atipic, de la sud la nord, foarte puternic. Or, studiul comandat de Van Oord atestă existenţa unui curent normal, între 0,5 şi 1,8 noduri, pe direcţia nord – sud. „Dar noi avem probe” – a tunat expertul de mediu.
Van Oord a „uitat” să plătească un studiu bine făcut în 2012
În mod special am lăsat la urmă o critică adusă de expertul Alexandru Petrescu, fiul lui Traian Petrescu, prezent şi el la dezbatere. Acesta a criticat faptul că, în noul studiu, ca şi în cel de pomină de acum o lună, s-a consemnat în mod fals că singura sursă viabilă pentru înnisiparea plajelor ar fi nisipul de pe fundul mării. Or, spune acesta, sunt segmente de plajă unde este obligatorie aducerea de nisip de carieră sau din albia Dunării. În replică, „ştiinţificii” au scos la iveală un studiu realizat, în 2012, de societatea lui Traian Petrescu pentru Van Oord, la prima etapă de extindere a plajelor, în care se afirma, la fel, că singura sursă viabilă o reprezintă nisipul de pe fundul mării. Reacţia lui Traian Petrescu a fost devastatoare: „Eu, pentru ăsta, trebuie să îmi iau banii, că [cei de la Van Oord – n.r.] nu mi-au plătit. Dar cum aţi ajuns la el, că eu nu l-am făcut public?”. Expertul a mai precizat că studiul făcut pentru Van Oord în 2012 şi neachitat de această companie nici până în momentul de faţă, se referea la cele cinci sectoare de plajă care s-au reabilitat în perioada 2013-2015. În cele cinci sectoare nu exista o astfel de obligaţie, însă aceasta există pentru etapa a doua de extindere a plajelor din sudul litoralului. În alte două rânduri, expertul a punctat faptul că Van Oord a uitat să-i plătească lucrarea.
Ţepele cu banii şi păsărica „florinte clitoris clitoris”
Deşi se bucură de un mare prestigiu la nivel internaţional, Van Oord s-a mai confruntat cu acuzaţii similare în România. Societatea Comprest Util SRL, care a realizat o mare parte din digurile de la Constanţa, se judecă şi la momentul de faţă cu Van Oord pentru a recupera aproximativ un milion de euro, bani pe care olandezii au „uitat” să-i mai achite, după ce s-au văzut cu sacii în căruţă, primind recepţia finală a lucrărilor. De asemenea, SCT Bucureşti SA a reclamat faptul că a fost „ţepuită” de olandezi, care au „uitat” să le achite nişte sume. La o asemenea conduită, este de-a dreptul un fleac faptul că în studiile comandate de Van Oord apar informaţii false, confecţionate în birou, de genul că apele mării noastre sunt populate de specii care nu vieţuiesc aici şi văzduhul nostru ar fi tranzitat în zbor de „florinte clitoris clitoris” şi alte păsărici – aşa cum scria, fără ruşine, într-un studiu aşa-zis ştiinţific depus de olandezi la agenţia română de mediu, în urmă cu trei ani. La agenţia similară din Olanda s-ar fi pomenit cu amendă pentru ofensă, însă în România nu se mai ofensează nimeni.
