Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene, la ora actuală parlamentar USR, a postat un text care nu are nevoie de nici un comentariu. Vă rog doar să-l citiți cu mare atenție: Unul dintre momentele în care mă simt foarte mândru pentru ce am lăsat în urmă la Ministerul Fondurilor Europene. Aceasta este una dintre acele vești pentru care mulți psd-iști îi vor detesta și mai tare pe tehnocrați. Un instrument pe care îl foloseau pentru a ține captiv un electorat provenit din rândul persoanelor nevoiașe tocmai le scapă din mână. Comisia Europeană a aprobat, în mod oficial, modificările pe care le-am propus anul trecut la POAD, programul acela prin care, până acum, se ofereau persoanelor sărace din România celebrele “alimente de la UE”. În felul în care fusese gândit inițial acest program, milioanele de euro venite de la Bruxelles făceau o foarte mică diferență în viețile persoanelor vizate. Se oferea foarte puțin – în special pachete cu alimente – foarte multor persoane, foarte rar. Aceste pachete cu alimente erau deseori folosite drept mită electorală de către primari. Mai grav, multe dintre aceste pachete cu alimente expirau prin depozite, înainte să ajungă la beneficiari. Am mai povestit cum, pe vremea când eram ministru, primeam zeci de mesaje de la prefecți din țară care se plângeau că nu știau ce să facă cu aceste alimente care se perimau. Dupa campanie, primarii nu se mai interesau de ele, zăceau prin depozite. Apoi, în mod absurd, cei mai săraci dintre beneficiari nu puteau realmente să folosească alimentele. Se dădea făină unor oameni care nu aveau electricitate sau cuptor, drept urmare ajungea să se vândă în piață făina cumpărată la negru, deși scria mare pe ea «interzis comercializării». Deși UE dă acești bani pentru persoanele aflate în sărăcie extremă, nu puteau fi ajutați oamenii străzii. Pe motiv că nu au adresă stabilă. Înțelegeți ideea? Omul stă pe stradă și dacă vrei să îi dai o supă caldă nu poți pentru că birocrații au decis că trebuie să ai casă ca să mănânci. Pe scurt, Programul a fost gândit de PSD pentru pomană electorală și de birocrați cât să le fie lor comod: o licitație pe an, pleacă camioanele, asta este, leafa cu spor de fonduri europene merge înainte. Un întreg departament din minister învârtea hârtii pe lângă două licitații anuale. Evident, când am conceput Pachetul Antisăracie la Cancelarie, am decis să schimbăm și cum se folosesc aceste peste 70 de milioane de euro anual. 70 de milioane sunt în fiecare an. Premierul Cioloș a asumat schimbarea, dar până am ajuns ministru ministerul s-a făcut că nu înțelege ce trebuie să facă. După ce am fost numit eu la Fonduri și Dragoș Pâslaru la Min. Muncii am început în forță schimbarea, cu consilierii nostri și cam împotriva birocraților care erau deranjați de idei din astea cum să măsurăm impactul, să vorbim cu beneficiari și cu organizații care fac muncă socială, să calculăm costuri cu cantine sociale. Alina Seghedi, consiliera mea și ulterior secretar de stat la MFE, s-a documentat cât întreg departamentul din minister. Până la urmă, a găsit și oameni care s-au lămurit că jobul lor era să caute soluții în teren, nu să ștampileze hârtii. Să negociezi așa ceva cu oficialii Comsiei Europene nu este chiar floare la ureche. Mai ales când acei oficiali, după ce au văzut cum te-ai descurcat tu, ca stat, în exercițiul financiar anterior pe un program asemănător, nu sunt chiar convinși că ai putea aplica un program mult mai flexibil și mai complex. Iată că tehnocrații totuși au reușit. Comisia a fost de acord cu modificările propuse de noi iar acum PSD nu are decât să le pună în aplicare. În primul rând, am propus o regândire a filosofiei din spatele acestui program. În loc de puțin pentru mulți și fără impact, am propus ca ajutoarele oferite din fonduri europene să țintească mai precis persoanele care au într-adevăr nevoie de ajutor – cei aflati în situație de sărăcie extremă. Am propus ca aceste ajutoare să fie diversificate – aceste persoane nu au nevoie numai de hrană – astfel încât să le ofere mai multe șanse de a ieși din situația în care se află. Sărăcia nu este doar despre lipsa hranei, este și despre lipsa oportunităților și a șanselor egale. De exemplu, copii proveniți din medii defavorizate vor putea primi rechizite școlare, ghiozdane. Completăm astfel tichetul social din Programul Fiecare Copil la Grădiniță, care a adus 30.000 de copii în plus în grădinițe anul trecut. Apoi, in loc de pachete cu făină și conserve o dată pe an, se vor oferi mese calde la cantine sociale deschise de ONG-uri sau biserici. Am întâlnit personal preoți sau ong-iști care țineau pe banii lor sau ai parohiei cantine sociale, sper ca POAD sa fie o șansă pentru ei – am fost ca ministru în multe vizite, fără să le anunț public, doar ca să înțeleg cum funcționează și să canalizăm banii europeni spre mecanisme deja testate în practică. Am reușit de asemenea să includem pe lista ajutoarelor pe care statul român le oferă persoanelor defavorizate și alte ajutoare extrem de importante. De exemplu „trusoul pentru nou-născuți” care va fi oferit după naștere mamelor din medii defavorizate. Persoanele fără adăpost vor putea primi, de exemplu, saci de dormit sau produse de igienă. Acești oameni au nevoie de mult mai mult ajutor decât o pungă de ulei sau una de zahăr. Printre propunerile noastre s-a numărat și aceea de a lua din mâna autorităților locale distribuția acestor ajutoare. Foarte important, am propus ca și ONG-urile din domeniu, cele care știu deseori mult mai bine nevoile unor comunități, să se poată ocupa de distribuția acestor ajutoare și să ofere consultanță persoanelor care au nevoie de ea . Promit să stau cu ochii pe modul în care guvernul va implementa acest nou Program. Și dați-mi voie să mă enervez când aud că PSD are grijă de săraci. De fapt, guvernul Cioloș a fost primul care prin Pachetul Antisăracie a trecut de la gargară la chestii concrete, măsurabile. Săracii nu sunt ajutați realmente cu pomeni electorale, ci cu măsuri adaptate nevoilor.
