Exclusiv
Pădurea Comorova. Crimă ecologică motivată prin grija față de mediu
Crima ecologică săvârșită asupra Pădurii Comorova în săptămâna patimilor a fost motivată prin grija față de mediu. ”Efectuarea lucrările este necesară pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos atât al populației cât și al mediului înconjurător” – scria, în mod șocant, primarul Mangaliei în avizul care a fost folosit pentru defrișarea unui lot de 2,6 hectare din Pădurea Comorova.
În urmă cu trei săptămâni, relatam aici despre crima ecologică prin care o parte din Pădurea Comorova a fost rasă de pe fața pământului în săptămâna patimilor. Filmul evenimentelor a fost prezentat de Ordinea.Ro în momentul în care societatea de stat Neptun Olimp SA a ”recoltat” 1.400 de arbori viabili, în principal stejari și frasini, de pe un teren de peste 2,6 hectare situat în vecinătatea Gării Neptun. Între timp, au apărut o parte din documentele care au stat la baza acestei situații scandaloase. Vorbim în cele ce urmează de două înscrisuri oficiale comunicate de Primăria Mangalia, în baza Legii 544/2001, către USR Mangalia, care ni le-a pus la dispoziție.
Primul înscris care a stat la baza defrișării corpului de pădure este adresa transmisă de Neptun Olimp SA către Primăria Mangalia, sub numărul 1931/25.10.2018. Iată conținutul acesteia:
La o examinare sumară, se observă că ”acțiunea” plănuită de Caracostea a fost de la bun început ambalată sub aparența unor lucrări de igienizare, toaletare și tăiere a vegetației crescute spontan pe terenul din coasta Gării Neptun. Asta îl mâna în luptă, pe directorul cvasi-falimentarei Neptun Olimp SA: grija să toaleteze vegetația crescută spontan. Nicăieri în adresă nu se menționa că terenul era pădure în sensul legal al termenului și cunoscut drept pădure de toată suflarea din Mangalia, în ultimele zeci de ani. În opinia noastră, hârtia mâzgălită de Caracostea reprezintă un fals intelectual străveziu, întrucât se omite să se menționeze existența arborilor în masă compactă, înalți de peste 5 metri și groși de peste 24 de centimetri. Contrar realității cunoscute de toată lumea, inclusiv de către navetiștii din Primăria Mangalia, Caracostea a insinuat mincinos că ar fi vorba de un eventual lăstăriș crescut spontan.
Chiar și sub acest ambalaj mincinos, bănuim că cererea a creat panică la nivelul administrației publice din Mangalia. Ca dovadă, adresa a fost plimbată, ca un cartof fierbinte, pe la o anume Simona Ciocănel, pe la un departament DGUSUP (?), pentru a fi la final redirecționată la compartimentul de mediu din Poliția Locală, D-nei Panțu A.
În cele din urmă, răspunsul a fost furnizat societății Neptun Olimp SA de către Direcția Poliția Locală din Primăria Mangalia, sub numărul R 74087/07.11.2018. Deși emis în numele Poliției Locale, răspunsul a fost redactată special pentru a fi semnat de viceprimarul Dragoș Angelescu, despre care se menționează în mod explicit, în cuprinsul actului, că semnează în numele primarului Cristian Radu, ca persoană cu atribuții delegate. Din motive necunoscute, până la urmă vicele Angelescu nu a mai iscălit nimic. În locul său a iscălit chiar primarul Cristian Radu, fără a se mai rectifica draftul de răspuns. Mai departe, deși a semnat Radu, peste semnătura sa a fost aplicată ștampila viceprimarului. De ce s-au bâlbâit cei doi bărbați politici care conduc, între o navetă și alta, Mangalia, doar ei ar putea să știe.
În sfârșit, răspunsul a fost contrasemnat de directorul executiv al Poliției Locale, Mihai Angelescu, fratele viceprimarului, și de Andreea Panțu în numele Compartimentului de protecție a mediului din Poliția Locală. Andreea Panțu figurează cu declarație de avere pe site-ul oficial al Primăriei Mangalia, depusă pe 30 octombrie 2018, adică exact cu o săptămână înainte. Aceasta ocupa potrivit declarației, o simplă funcție de polițist local.
Cu aceste semnături, s-a închis toată afacerea. Primăria s-a spălat pe mâini cât a putut. În răspunsul oferit la cererea lui Caracostea, autoritatea locală autoriza doar igienizarea terenului, pe care dintr-o nevoie evidentă de protecție în fața unei eventuale acuzații de abuz în serviciu a descris-o punctual într-o paranteză, ca fiind: ”curățarea resturilor vegetale, moloz, toaletarea vegetației, și alte materiale care pot degrada mediul”. Mai jos, în răspunsul semnat de primarul Cristian Radu, era exprimată o grijă aparte pentru natură: ”Efectuarea lucrărilor este necesară pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos atât al populației cât și al mediului înconjurător”.
Teoretic, sub această împachetare, ușor agramată, complicitatea administrației Radu la masacrul plănuit de Caracostea se reducea la o simplă neglijență în serviciu a Poliției Locale, singura care mai rămânea cu un rol activ în poveste, anume acela de a supraveghea ca terenul să fie igienizat, iar nu defrișat cu totul.
După avizul emis pe 7 noiembrie 2018, în forma mai sus prezentată, pe 22 noiembrie 2018 președintele consiliului de administrație de la Neptun Olimp SA a convocat adunarea generală extraordinară a acționarilor societății, pentru data de 7 ianuarie 2019. La primul punct al ordinii de zi figura aprobarea proiectului de investiții ”Camping Neptun”. Ulterior, societatea de stat a obținut avize de la stat, mai exact de la Romsilva și Garda Forestieră, așa cum declară Caracostea, pentru a exploata masa lemnoasă de pe cele 2,6 hectare de teren. Videoreportajul publicat mai jos a fost realizat în săptămâna patimilor, înainte de Paști. Cel mai probabil, momentul măcelului a fost ales special, autorii acestuia mizând pe faptul că populația va fi prea ocupată cu organizarea sărbătorii pentru a sesiza distrugerea mediului. Potrivit pădurarului care a marcat arborii pentru punerea în valoare și a supravegheat operațiunile, de pe lotul societății Neptun-Olimp au fost tăiați 1.400 de arbori viabili, printre care stejari, dintr-o specie cu greu aclimatizată în Dobrogea, în urma unui experiment științific început, o dată cu plantarea Pădurii Comorova, la 1890. Dezastrul nu este singular. Potrivit aceleiași surse, alte două loturi, deținute de persoane fizice, au fost defrișate cu avize de la Primăria Mangalia și Garda Forestieră. O parte din arbori au fost deja scoși din rădăcini, pentru a se șterge urmele măcelului. Fotografiile din Google, ca și memoria localnicilor nu pot fi dezrădăcinate așa ușor.
Potrivit unor hărți cadastrale întocmite în anul 2008 și aflate în posesia Ordinea.RO, terenul defrișat în săptămâna patimilor a aparținut în trecut societăților Expert Sistem SRL și STS Partners SRL. Societatea din urmă a fost implicată într-un scandal de corupție în perioada 2003-2004, pe vremea când au avut loc privatizări în masă în stațiunea Neptun-Olimp, comandate de fostul ministrul PSD-ist al Turismului, Dan Matei Agathon. Presa națională a acuzat că STS Partners SRL a câștigat o licitație pentru vânzarea unor active din zona Bazarului Prichindel, în condițiile în care firma era înregistrată chiar pe numele fiicei șefului comisiei care se ocupa de organizarea licitațiilor.
În sfârșit, motivația directorului Neptun Olimp SA, Cătălin Caracostea, cu privire la intenția societății de stat de a construi un camping turistic este îndoielnică. Neptun-Olimp SA este o societate cu rezultate economice dezastruoase. Directorul atât de competent la tăieri de pădure a girat în 2018 cheltuieli de cinci ori mai mari față de cifra de afaceri. De asemenea, în ultimii trei ani, societatea a mers din pierdere în pierdere. Dacă Neptun Olimp SA nu ar fi avut o bază patrimonială, de la stat, atât de solidă, era deja în insolvență cu aceste rezultate economice, vai steaua lor.
Sub conducerea sa competentă, societatea de stat a avut pierderi de 1,2 milioane de lei în 2017 și 1,3 milioane de lei în 2018. De asemenea, Neptun-Olimp SA a început să vândă terenuri, dar și participațiile pe care le avea la alte societăți turistice, la rândul lor administrate exclusiv în pierdere. Pe fondul acestui dezastru cutremurător, eventualitatea unei investiții în construirea unui camping ni se pare total improbabilă. În opinia noastră, prin defrișarea criminală s-a urmărit de fapt majorarea valorii terenului la peste 4 milioane de euro. În acest context, ideea campingului pare un scenariu de prost gust pentru a se acoperi un tun de proporții. Dacă ar fi vrut cu adevărat să facă un camping, șmecherii de la stat ar fi lăsat niște copaci în zonă, să facă umbră corturilor viitoare. Va urma!
