Exclusiv
Parchetul ÎCCJ a declarat RECURS ÎN CASAȚIE în dosarul retrocedărilor de la Năvodari
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat, astăzi, recurs în casație împotriva deciziei penale prin care fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, și fosta judecătoare Corina Jianu au scăpat, în apel, de condamnările inițiale de 9 ani, repectiv 7 ani de închisoare, ca urmare a intervenirii prescripției. Recursul în casație se bazează pe decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din 24 iulie a.c., potrivit căreia soluțiile instanțelor românești de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripției sunt contrare Dreptului european. Decizia CJUE se referă în mod direct la dosarele de fraudă gravă împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, însă mulți specialiști în drept susțin că aceleași argumente sunt valabile în toate dosarele de corupție.
”În cursul zilei de astăzi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat recurs în casație împotriva Deciziei nr. 237 din 21 iulie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, pronunțată în apel în dosarul nr. 3743/2/2015 privind mai mulți inculpați și având ca obiect săvârșirea unor infracțiuni de corupție și spălarea banilor, în care DNA a dispus trimiterea în judecată la data de 27 noiembrie 2014. Având în vedere multiplele opinii juridice exprimate în spațiul public și pentru a preveni generarea unei practici neunitare în aplicarea Deciziei CJUE din 24 iulie 2023 în cauza C-107/23, în cuprinsul motivelor de recurs în casație a fost formulată și o cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.” – se arată în comunicatul transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
CONTEXT. Dosarul retrocedărilor de la Năvodari se referă la fapte de corupție din Administrație și Justiție, prin care ample suprafețe de teren intravilan, de pe malul mării, din zona Mamaia Nord-Năvodari și Tabăra de Copii Năvodari, au fost retrocedate către cumpărători de drepturi litigioase și moștenitori ai unor autori care au deținut în realitate suprafețe agricole, mult mai puțin valoroase, la câțiva kilometri de litoral. Mai multe terenuri au ajuns la familia fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei. În mecanismul furtului de terenuri, un rol crucial a fost jucat de Corina-Eugenia Jianu, judecătoare de fond funciar la Tribunalul Constanța. Aceasta a pronunțat mai multe soluții de retrocedare prin fraudă la lege. Jianu a primit mită un teren de 500 de metri pătrați, prin intermediul fiicei sale, de la fostul primar Nicolae Matei, pentru a fi motivată să încalce legea, după cum sugerează rechizitoriul întocmit de DNA. În rechizitoriu sunt analizate și alte fapte privind constituirea unui grup infracțional organizat, fraudarea patrimoniului orașului Năvodari și spălarea de bani. Prejudiciul calculat de procurori era de 26.554.636 de euro.
Făptașii au fost trimiși în judecată la sfârșitul anului 2014. Judecata a înaintat cu greu, mai ales că o parte din martori ar fi dat declarații mincinoase în fața instanței de fond (Curtea de Apel București), fiind ulterior trimiși în judecată pentru aceste fapte. De asemenea, în proces au intervenit aproximativ 50 de persoane interesate, în speță cumpărători ai terenurilor retrocedate ilegal. La sfârșitul anului 2020, Curtea de Apel București i-a găsit vinovați pe inculpați. Nicolae Matei a fost condamnat pe fond la 9 ani de închisoare, iar Corina Jianu la 7 ani. Alte persoane, printre care și Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar Matei, au primit pedepse mai mici.
A urmat apelul, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă a rămas în pronunțare încă din toamna anului trecut, însă acest moment a fost amâna succesiv până la 21 iulie 2023. Un motiv neoficial al amânărilor a fost acela că se aștepta soluția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care fusese sesizată de o instanță din România pentru a lămuri dacă încetarea proceselor penale din România, pe mecanismul prescripției, este în acord sau contravine Dreptului european.
Reamintim că, în anul 2018, Curtea Constituțională a României a stabilit că prevederile din legislația națională cu privire la întreruperea prescripției sunt neconstituționale. Deși Parlamentul avea obligația să corecteze situația, acest fapt nu s-a întâmplat. Îndrăznim să credem că această delăsare a fost opera marilor partide, care au tot dat semne (vezi Ordonanța 13) că își doresc o mare amnistie pentru corupți. În 2022, fiind sesizată din nou, Curtea Constituțională a lămurit că, de la decizia ei din 2018 și până în 2022, nu a existat nicio prevedere validă în legislația națională cu privire la întreruperea cursului prescripției. Cu alte cuvinte, pentru cei trimiși în judecată, pentru orice tip de faptă penală, inclusiv omor, viol, pedofilie, timpul judecății curgea în favoarea lor, spre încetarea proceselor penale. Deciziile CCR au efecte pentru viitor. Însă în același an 2022, ÎCCJ a stabilit că legea care a operat între 2018 și 2022 fără un articol valid despre întreruperea cursului prescripției este lege penală mai favorabilă, care produce efecte retroactiv (cu privire la trecut). În baza acestor decizii, sute de dosare penale au fost închise la nivel național, inculpații scăpănd astfel de orice răspundere penală.
În baza acestor decizii, pe 21 iulie 2023, și dosarul retrocedărilor de la Năvodari a fost închis prin prescripție… cu doar câteva zile înainte de pronunțarea CJUE. Toți inculpații, în frunte cu Matei și Jianu, au scăpat de condamnări. Mai mult, Consiliul Superior al Magistratrurii (CSM) a decis într-o procedură rapidă reintegrarea Corinei Jianu pe funcția de președinte de secție la Tribunalul Constanța, cu salarii plătite pentru întreaga perioadă a procesului penal, de trei milioane de lei, adică 600.000 de euro. Decizia CSM a generat numeroase critici, mai ales că Jianu nu a fost achitată pentru acuzația că vindea hotărâri judecătorești pe șpagă, ci doar a scăpat de închisoare cu prescripția. Iar după scăpare, s-a pomenit cu o mică avere și dreptul la o pensie specială.
Pe 24 iulie, a venit și decizia CJUE, sub imperiul căreia Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat chiar azi recurs în casație în dosarul retrocedărilor de la Năvodari. Singurul aspect tehnic necesar a fi lămurit este acela dacă decizia CJUE se aplică nu doar în fraudele ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, ci și în dosarele de corupție care au ciuruit patrimoniul național. Evident că sunt destule persoane interesate care susțin deja că doar de la UE n-ai voie să furi, furatul din patrimoniul național fiind prescriptibil.
În medalion, foto cu Nicolae Matei la un muzeu al figurilor de ceară, sursa: Facebook.
