Patriarhul Daniel susţine lupta anticorupţie, dar ezită să-l suspende pe Teodosie, inculpatul

În contextul protestelor împotriva Ordonanţei 13 şi a proiectului de lege a graţierii adoptate de Cabinetul Grindeanu s-a creat o adevărată controversă publică. În afara protestelor din Piaţa Victoriei şi de la Palatul Cotroceni, dezbaterea s-a dus în plan politic şi instituţional. Demersurile au avut ca protagonişti toate instituţiile cu atribuţii pe justiţie, de la Ministerul Public la Avocatul Poporului, Curtea Constituţională, Guvernul şi Preşedinţia României. După abrogarea ordonanţei 13, protestarii din Piaţa Victoriei şi din principalele oraşe au cerut demisia Guvernului Grindeanu, în timp ce adunarea de la Cotroceni cere demisia preşedintelui Klaus Iohanis.

Un demers de excepţie, dacă n-ar fi ipocrit şi fariseu

În contextul acesta, nici Biserica Ortodoxa Română nu a stat deoparte exprimându-şi poziţia printr-un comunicat de presă, pe care vi-l redăm integral:

„Societatea românească este foarte tulburată în aceste zile, deoarece există un conflict între instituţii majore ale statului şi, ca atare, o polarizare în rândurile populaţiei. Deşi neutră din punct de vedere politic, Biserica nu este indiferentă în plan social, ci receptează orientările sau dorinţele majore ale poporului: dreptatea socială, diminuarea sărăciei şi creşterea nivelului de trai. În acest sens, trebuie continuată lupta anticorupţie, iar cei vinovaţi trebuie sancţionaţi, deoarece hoţia şi furtul degradează societatea în plan moral şi material. Totodată, lupta împotriva corupţiei nu trebuie folosită în scopuri politice partinice, iar sancţionarea şi folosirea penitenciarelor nu trebuie confundată cu exterminarea, deoarece scopul acestora este îndreptarea şi reintegrarea socială a celor care recunosc şi regretă faptele rele pe care le-au săvârşit. În acest context social polarizat şi fracturat, în calitatea ei de factor al păcii sociale (cf. Legii cultelor nr. 489/2006, art. 7, al.1), Biserica îndeamnă la rugăciune, dialog şi coresponsabilitate socială.
Rugăciunea este necesară, deoarece luminează raţiunea, pacifică patimile egoiste şi cultivă comuniunea de iubire a oamenilor cu Dumnezeu şi întreolaltă. Dialogul este necesar pentru a depăşi conflictele între persoane, instituţii şi orientări sociale divergente.
Coresponsabilitatea socială este necesară, deoarece transferul de responsabilitate totală asupra adversarului nu rezolva problemele comune ale societăţii, care au nevoie de soluţii concrete elaborate în comun.
Prin urmare, Patriarhia Română cheamă pe toţi slujitorii Sfintelor Altare şi pe toţi credincioşii să săvârşească rugăciuni pentru pacea şi unitatea poporului român, pentru înnoirea vieţii morale şi spirituale a societăţii româneşti, dar şi să încurajeze dialogul şi coresponsabilitatea în societate.”

Pildele date de Biserica Ortodoxă Română dau bine în acest context şi probabil că ar trebui să-i călăuzească în demersul lor şi pe pensionarii care manifestă la Cotroceni. Dar BOR are propriile ei probleme la acest capitol.

ÎPS Teodosie între controlul judiciar şi prezumţia de nevinovăţie

Cel mai apropiat exemplu este cel al IPS Teodosie Arhiepiscopul Tomisului trimis în judecată de DNA Constanţa. Conform rechizitoriului, Teodosie Petrescu, împreună cu juristul Stere Beca şi preoţii Bogdan-Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu, Ciprian-Ioan Cojocaru şi Aurelian Ştefan au prezentat declaraţii false la APIA, în perioada 2010-2016, obţinând în mod necuvenit subvenţii din fonduri publice pentru culturi de viţă de vie la Ferma 3 Nazarcea, care era în paragină totală. Procurorul de caz a reţinut în Rechizitoriu că în cuprinsul declaraţiilor depuse la APIA, „se menţionează în mod nereal că parcelele menţionate anterior, solicitate la plată, sunt cultivate cu viţă de vie pe rod şi că solicitanţii se angajează să respecte pe toată suprafaţa agricolă utilizată normele GAEC – evitarea instalării vegetaţiei nedorite, în condiţiile în care respectivele parcele erau abandonate şi au fost invadate cu vegetaţie nedorită pe tot intervalul formulării cererii şi obţinerii fondurilor, inculpaţii neavând niciodată intenţia să respecte normele GAEC, rezultând obţinerea pe nedrept de sprijin financiar din bugetul Uniunii Europene în sumă totală de 1.392.964, 77 lei”. Acelaşi procuror spune că s-a săvârşit infracţiunea de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

Judecăţile unui ierarh cu calitatea de inculpat

Este cunoscut faptul ca BOR are pentru preoţii de mir propriile instanţe care însumează două etape de judecată. Prima instanţă este Consistoriul Eparhial compus din preoţi din Episcopii şi Arhiepiscopii, conduşi de episcopi sau, respectiv, arhiepiscopi, iar cea de-a doua, for superior, care este Consistoriul Mitropolitan, instanţă compusă din preoţi şi ierarhi de la Patriarhie. Deciziile acestor instanţe sunt definitive. În urma unor astfel de procese judecate după cutumele bisericeşti au fost caterisiţi sau achitaţi mulţi preoţi. Ce este curios este că sunt aduşi în faţa instanţelor bisericeşti preoţi după după bunul plac al ierarhilor. Nu există un cod de procedură. Sau cel puţin aşa a fost la Constanţa. IPS Teodosie a caterisit mai mulţi preoţi din subordinea sa, dar a şi iertat cazuri flagrante care, deşi au beneficiat de clemenţa legii bisericeşti, au primit condamnări penale la instanţele comune. Un exemplu este preotul Ion Manta, care a fost condamnat la o pedeapsă cu executare de 10 luni. Acest slujitor al Domnului a fost prins în 2009 conducând cu o alcoolemie de 80 g/l. În timp ce era cercetat, preotul Manta a fost prins din nou băut la volan. Pezumţia de nevinovăţie a funcţionat în faţa lui IPS Teodosie faţă de Manta pe toată perioada procesului, 2009 – 2012, până ce preotul a fost condamnat definitiv şi ridicat de politişti chiar din biserică, după slujba de Izvorul Tămăduirii. Ion Manta slujea la biserica din satul Arsa, comuna Albeşti. Atunci, Arhiepiscopia Tomisului a precizat, prin purtatorul de cuvânt, că preotul Ion Manta va fi deferit Consistoriului Bisericesc şi poate fi caterisit. Acest lucru nu s-a mai întâmplat. În schimb foarte repede a fost judecat şi caterisit de Consistoriul Eparhial condus de IPS Teodosie preotul Nicolae Picu, ctitor şi slujitor al biserici Sfântul Mina din Constanţa. Principalul motiv al caterisirii a fost că nu a vrut să predea către Arhiepiscopia Tomisului biserica Sfântul Mina şi clădirile aferente unde funcţiona o cantină socială şi un centru pentru ajutorarea persoanelor cu dizabilităţi aşa cum prevede statutul BOR. De fapt Teodosie vroia cu totul fundaţia care aparţinea preotului Nicolae Picu, nu doar biserica. Vrerea ierarhului era probabil legată de faptul că fundaţia primea fonduri din străinătate. Nicolae Picu s-a resemnat cu decizia de la Consistoriul Eparhial şi nu a mai apelat la Consistoriul Mitropolitan. Biserica Sfântul Mina a fost preluată de Arhiepiscopia Tomisului cu jandarmii, dar preotul Nicolae Picu prin fundaţia sa a rămas în slujba celor nevoiaşi.

IPS Teodosie acuzat după legea mirenilor nu a fost suspendat de Patriarhul Daniel

Dacă pentru preoţii de mir funcţionează acest sistem juridic în interiorul BOR, pentru episcopi, arhiepiscopi şi înalţi ierarhi judecata se face în cadrul Sinodului, cel mai înalt for decizional al BOR. Aici ar trebui acum judecat IPS Teodosie şi suspendat din funcţie pe perioada procesului, mai ales că este vorba de fapte penale. Pentru a putea fi suspendat IPS Teodosie, este nevoie de o treime din voturile Sinodului. Deşi IPS Teodosie este trimis în judecată sub control judiciar, măsură ce se poate schimba, alături de cei cinci preoţi ai săi judecaţi în liberate, Sinodul nu pare dispus să deschidă Cutia Pandorei cu o astfel de judecată. De asemenea nici IPS Teodosie nu-şi poate judeca proprii complici în Consistoriul Eparhial. El însuşi este acuzat de aceleaşi fapte. În tot acest timp, Sinodul tace şi nu ia nicio măsură, invocând probabil prezumţia de nevinovăţie. Este posibil ca aceasta să funcţioneze pănă la decizia definitivă care poate veni în câţiva ani. Puţini cunosc faptul că IPS Teodosie este trimis în judecată sub control judiciar pentru că pe perioada anchetei a luat legătura cu persoanele implicate. Paradoxal,  Patriarhul Daniel susţine, ca şi Papa de la Roma, lupta anticorupţie, dar nu-l suspendă pe „supusul” său Teodosie, situaţie ce afectează grav imaginea Bisericii Ortodoxe şi clerul de la Constanţa.