Societate
Premieră la Teatrul de Stat Constanța: „Teatro Lúcido la Malul Infinitului”

Published
16 ore agoon

Premiera oficială a spectacolului Teatro Lúcido la Malul Infinitului de Radu Afrim va avea loc sâmbătă, 5 aprilie 2025, la ora 19.00. Este cel de-al treilea spectacol regizat de Radu Afrim la Teatrul de Stat Constanța (TSC), după Inimi cicatrizate de Max Blecher (2006), și SeasideStories, un colaj de proze românești contemporane (2022). Cu SeasideStories, TSC a obținut două premii UNITER, inclusiv Premiul pentru Cel mai bun spectacol al anului 2002, și patru nominalizări UNITER.
Cu umor dureros, Radu Afrim vizează, lucid, așa cum prin întreaga lui operă teatrală și-a obișnuit spectatorii, intoleranțele și tarele vremurilor noastre, precum și mijloacele, oricât de extravagante, prin care oamenii reușesc să-și gestioneze traumele sau anxietățile și depresiile provocate de vremurile tulburi pe care le trăiesc.
„Uneori oleacă de kitsch te ține pe loc dacă simți că ai luat-o cu mult înaintea semenilor tăi, ca aspirații și idealuri.” – este o frază din textul lui Afrim care poate reprezenta una dintre cheile de receptare ale (auto)ironiei ludice ce a generat acest spectacol.
„În primul rând am mizat pe energia acestei trupe tinere, extraordinare din Constanța. Când ajungi la o trupă ca asta e păcat să tai din energia lor și să vii cu alt tip de discurs. Eu chiar mă bucur că la vârsta mea mai pot să țin pasul cu acești actori extrem de tineri. Ei nu sunt toți tineri biologic, dar și cei mai maturi sunt extrem de implicați în ceea ce fac”, spunea Radu Afrim într-un interviu televizat, după cele trei avanpremiere din weekendul trecut.
Andrei Bibire, Theodor Șoptelea, Ștefan Mihai, Cristiana Luca, Ecaterina Lupu, Lana Moscaliuc, Cătălin Bucur, Anais Agi-Ali, Liliana Cazan, Iulian Enache, Dana Dumitrescu, Nina Udrescu, Costinel Antone și Cosmin Conțolencu (figurație) sunt actorii din distribuția spectacolului.
Textul îi aparține lui Radu Afrim, care a inclus și trei proze contemporane românești, semnate de Adriana Bittel, Bogdan Răileanu și Doina Ruști. Tot Radu Afrim a creat și universul sonor.
Scenografia este semnată de Irina Moscu, tot ea realizând și grafica afișului, Flavia Giurgiu a conceput și coordonat coregrafia, iar Cristian Niculescu – lighting design-ul. Filmările și montajele video au fost realizate de Andrei Dermengiu, care este și regizorul tehnic al spectacolului. Operator de lumini și video – Alexandru Bibere, operatori de sunet – Teodor Besoiu și Mirel Hagiu, asistent de regie – Tudor Cioboteanu, producător delegat – Alexandra Babă, sufleur – Claudia Mihuț, asistent stagiar – Tudor Licu.
Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani.
*******
Radu Afrim este unul dintre cei mai apreciați, premiați și inovativi regizori români, recunoscut pentru abordarea neconvențională a dramaturgiei și interpretările originale ale textelor pe care le montează.
Indiferent dacă alege texte contemporane, pentru care manifestă o evidentă predilecție, texte clasice sau chiar scenarii proprii, fișa de creație a lui Radu Afrim cuprinde zeci de spectacole și de premii.
Astfel, de-a lungul carierei sale, nu mai puțin de trei spectacole i-au adus Premiul UNITER pentru Cea mai bună regie: Plastilina, Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești, în 2006, joi.megaJoy, Teatrul Odeon București, în 2007, Tihna, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”, în 2016. Recunoașterea internațională nu a întârziat nici ea să apară, astfel că, în 2008, i-a fost decernat premiul Coup de Coeur de la Presse în cadrul Festivalului „Off” de la Avignon, pentru spectacolul Mansarde à Paris/Lesdétours de Cioran, după un text de Matei Vișniec. A fost de asemenea laureat al Marelui Premiu al Festivalului Grange de Dorigny din Lausanne, Elveția, în doi ani consecutivi.
Dintre numeroasele spectacole memorabile pe care le-a adus pe scenele teatrelor din București și din întreaga țară, amintim: De ce fierbe copilul în mămăligă după AglajaVeteranyi (2003), Pasărea retro se lovește de bloc și cade pe asfaltul fierbinte de Radu Afrim (2017), Pădurea spânzuraților, bazat pe romanul lui Liviu Rebreanu (2018), Trei surori, un scenariu (ne)firesc de liber după A.P. Cehov (2019), Inimă și alte preparate din carne, de Dan Coman (2020), Orașul cu fete sărace după Radu Tudoran (2020), La câțiva oameni distanță de tine de Dan Coman (2024), Trilogia memoriei de ArneLygre (2024), Zi de bucurie de ArneLygre (2024), Casa dintre blocuri de Radu Afrim (2025).
Trei ani la rând, în perioada 2013-2015, Radu Afrim a fost director al Galei Tânărului Actor (Gala HOP).
*******
Irina Moscu este o artistă interdisciplinară cu multiple pasiuni. Formată inițial ca arhitect și designer grafic, câmpul ei de interes s-a extins către scenografie, design de costume, instalații artistice, artă performativă și regie de teatru.
Primele colaborări au fost pentru proiecte în teatrul independent, dar activitatea ei s-a extins ulterior, ajungând să lucreze cu teatre importante din România și Europa.
În ultimii ani, a scris și a interpretat propriile creații la Muzeul Național de Artă Contemporană al României și în diverse festivaluri de teatru. De asemenea, a început să regizeze în teatru. Cel mai recent spectacol, „aici.melancolia”, la care a semnat regia și scenografia, reprezintă o colaborare internațională complexă.
În 2021, Irina a câștigat Premiul Gopo pentru cea mai bună scenografie – din filmul „Tipografic majuscul” regizat de Radu Jude. Unele dintre proiectele sale recente au fost nominalizate pentru cel mai bun decor și design de costume de către Uniunea Teatrală din România și de Asociația Criticilor de Teatru din Ungaria.
Irina a primit multe premii și nominalizări, inclusiv Premiul Ordinului Arhitecților din România, consolidându-și statutul de artist multidisciplinar de referință în peisajulcultural contemporan.
*******
Flavia Giurgiu este o artistă de teatru, dans și artă performativă, cu o activitate constantă și complexă, atât în țară, cât și în afara granițelor. Lucrează în teatre, muzee și spații culturale independente, unde colaborează cu artiști de renume național și internațional.
Este autoarea propriilor performance-uri și semnează coregrafia și mișcarea scenică pentru spectacolele la care lucrează sau în care joacă.
Cu studii în actorie și dans contemporan, căutările ei artistice se concentrează în jurul diverselor posibilități de a exista în spațiul performativ contemporan.
*******
Cristian Niculescu este un artist multidisciplinar cunoscut în principal pentru creațiile sale ca lighting designer.
Absolvent UNATC, mai întâi la secția actorie, apoi al masteratului de Lightand Sound Design de la aceeași universitate, zona sa de interes s-a orientat către crearea luminii, designul sunetului și multimedia, atât în spectacole de teatru, cât și în spectacole de dans, instalații performative, multimedia și performance.
Pasionat de tehnologie și de modul în care poate ajuta la amplificarea și transmiterea mesajului artistic, el caută mereu mijloacele pentru a crea un corp comun cu întreaga lucrare prezentată publicului.
În peste 14 ani de activitate, a colaborat cu Radu Afrim, Diana Mititelu, Theodor-Cristian Popescu, Gianina Cărbunariu, Andrei Șerban, Botond Nagy, Alexandru Dabija, Răzvan Mazilu, David Schwartz, Sânziana Stoican, Nicoleta Esinencu, Eugen Jebeleanu și alţii.
Unul dintre proiectele recente la care a participat, Orașe în transformare (autori Dorin Ștefan Adam și Laurian Ghinițoiu), a fost nominalizat la Premiul Mies van derRohe, premiul Uniunii Europene pentru Arhitectură contemporană, la categoria Instalații efemere.
În 2024 și 2025 a fost nominalizat pentru „Cel mai bun lighting design” la Gala Premiilor UNITER, nominalizarea de anul acesta fiind pentru spectacolul Teatrului de Stat Constanța, Casa Bernardei Alba, regia Diana Mititelu.
Comentarii pe Facebook
Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!
