Politica
PRESShub: Cum a ajuns șefa juriștilor din Camera Deputaților parte în dosarul Bejan-Badea
Deputata PSD Laura Vicol a făcut o cerere Tribunalului București, în calitate de „persoană interesată” să fie parte în procesul interlopului Marian Bejan. Motivul invocat de Vicol a fost acela că dorește să elimine de la dosar o interceptare telefonică cu Bejan, în care acesta îi vorbește nepoliticos. Vicol susține că respectiva înregistrare încalcă dreptul la confidențialitatea relației avocat-client și că-i aduce atingere vieţii private și îi afectează reputaţia şi onoarea.
După ce cererea ei a fost acceptată de tribunal, Laura Vicol a devenit petent în dosar și a avut posibilitatea să facă cereri în fața judecătorului, cereri care au fost respinse. Într-un final, instanța a decis returnarea rechizitoriului la DIICOT după ce a constatat o serie de scăpări ale anchetatorilor. Decizia nu este definitivă, urmând să fie analizată și de Curtea de Apel București.
Pe 7 martie 2023 – Tribunalul a decis să respingă, ca neîntemeiate „celelalte excepții și cereri formulate de inculpați și de petenta Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina, privind legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 1241/D/P/2019 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism”, se arată în decizia Tribunalului București.
Cererea lui Vicol
Pe 13 octombrie 2021, deputata Vicol intervine în proces și cere să fie exclusă de la dosar o înregistrare telefonică ce o viza. A reușit să devină „petent” în dosar după ce același judecător de Cameră Preliminară a decis să reunească dosarul asociat prin care politicianul cerea să devină parte în proces cu cazul Bejan- Badea, polițistul care proteja „gruparea Bodyguarzilor”.
Din motivarea instanței rezultă că Vicol a solicitat excluderea „unor convorbiri telefonice care au fost folosite în timpul urmăririi penale cu diverse ocazii, fie când s-au făcut propuneri de luare a măsurii preventive, fie când s-au făcut solicitări de obţinere a autorizaţiilor de interceptare de fiecare dată au existat astfel de dialoguri detaliate în cuprinsul acestor referate în care se făcea trimitere la conduita lor, respectiv la anumite discuţii”, se arată în actul Tribunalului București.
Avocatul acesteia a susținut că „încă din cursul urmăririi penale, doamna avocat a formulat o cerere în acest sens, deci nu se discută numai despre ideea că a existat un dialog, ci a solicitat pe cale oficială o cerere, în sensul că aceste înregistrări ale convorbirilor telefonice să fie cenzurate în scopul de a nu se aduce atingere drepturilor la care făcea referire şi anume, relaţia client-avocat şi relaţia privitoare la protejarea valorilor din art. 8 din Convenţia europeană, respectiv viaţa privată pentru că se face trimitere la o discuţie care aduce atingere vieţii private, dar şi reputaţia şi onoarea persoanei din punct de vedere al vieţii private”.
Discuția o găsiți aici
Cum a ajuns șefa juriștilor din Camera Deputaților parte în dosarul Bejan-Badea
