De ceva vreme încoace, primarul Constanței pare să fie mai preocupat de geopolitică, decât să bată străzile orașului și să vadă cum decurg lucrările publice. Nelipsit de la Digi24 seară de seară, unde își dă cu părerea despre ce se întâmplă în jurul României, primarul Chițac a fost invitat recent la o dezbatere pe teme de securitate și strategie geopolitică NATO în bazinul Mării Negre. Și pentru că nu putea să țină pentru el intervenția sa, edilul a transcris discursul susținut săptămâna trecută și la postat pe Facebook.
„După cum spuneam, revin cu discursul pe care l-am susținut săptămâna trecută la forumul de securitate și strategie geopolitică „NATO și provocările pentru 2023-2024. Securitatea bazinului Mării Negre. Cât de sigură mai este lumea?”, organizat de Asociația de Dezvoltare Durabilă Constanța.
Aici punctez ideile principale, în vreme ce clipul de mai jos conține discursul integral.
- Cum s-a ajuns aici?
În anul 2000, imediat după ce Vladimir Putin a câștigat alegerile, Rusia a revenit la vechiul imn de stat al URSS. Acesta a fost primul semnal. Apoi, în 2007, la conferința pe teme de securitate de la Munchen, același Putin declara că destrămarea URSS a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX. Toate conflictele și tensiunile din zonă ce au urmat după 2007 (Georgia, Moldova, Ucraina) au avut ca punct de plecare dorința acestor state de a face parte din Uniunea Europeană/NATO.
- Atacul asupra Ucrainei, sau cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg
Războiul din Ucraina trebuia să dureze câteva zile și a avut două obiective principale: înlăturarea lui Volodimir Zelenski și cucerirea Kievului. Cu Kiev, Kharkov și Odessa cucerite, cu siguranță că Ucraina ar fi capitulat. Rușii au fost atât de siguri pe o victorie rapidă, încât, se spune, armata care a intrat în Ucraina prin Belarus, pentru a cuceri Kievul, avea uniformele de gală în ranițe, pentru a putea defila în numai 4-5 zile prin Maidan, în centrul capitalei.
Inițial surprinsă, Ucraina s-a repliat grație ajutorului militar american și european. Aici trebuie să notăm că 80% din ajutorul militar primit de Ucraina vine din SUA. Un rol determinant l-a avut și președintele Zelenski, care, din punct de vedere diplomatic și mediatic, a fost impecabil.
Rusia nu a știut că Ucraina din 2022 nu mai semăna cu Ucraina din 2014: țara și armata se occidentalizaseră și se modernizaseră. O greșeală uriașă a serviciilor secrete ruse, astfel că misiunea inițială a lui Putin a eșuat, iar obiectivele s-au schimbat. În acest moment, liderul rus ar fi mulțumit să înghețe războiul aici, să păstreze teritoriile cucerite și podul terestru dintre Rusia și Crimeea.
- Consecințele războiului
În primul rând, Europa se schimbă. Finlanda și Suedia sperăm că se vor alătura NATO, în timp ce Moldova și Ucraina au primit statutul de candidate la aderarea UE. De asemenea, observăm cum Germania și Franța își reconsideră pozițiile și încep să negocieze, după ce, nu demult, au avut poziții fundamental diferite. Fiecare dintre cele două puteri se transformă: Germania își schimbă economia dependentă de gazul rusesc și va cheltui peste 100 de miliarde de euro pentru înarmare. De partea cealaltă, Franța își regândește alianțele. Președintele Macron, surprinzător, e de acord cu statutul de candidat al Ucrainei, după ce, în 2019, spunea că NATO este într-o moarte clinică.
Vladimir Putin a făcut multe greșeli strategice, printre care faptul că a supraestimat puterea militară a Rusiei, că a subestimat-o pe cea a Ucrainei, sau că nu a crezut în capacitatea Occidentului de a se uni. Dar, în opinia mea, cea mai mare dintre ele este că, pentru câteva generații, a dezlipit Rusia de Germania. Cel mai mare coșmar al americanilor după încheierea Războiului Rece a fost o potențială alianță între Germania și Rusia.
O altă consecință este izolarea Rusiei de restul lumii, dar, din păcate, consensul asupra războiului în interiorul țării este foarte solid. Rusia profundă l-a îmbrățișat pe Putin și e antioccidentală, iar acest narativ cu lupta împotriva fascismului din Ucraina a prins. Astfel, Putin e convins că nu există o alternativă la modelul său. Și cred că până acum nu există. Economia Rusiei suferă dar nu moare, deși, pe măsură ce războiul se prelungește, devine din ce în ce mai clar că relațiile economice dintre Occident și Rusia nu se vor restabili prea curând. Am sperat ca sancțiunile să ducă la colapsul economiei rusești, dar aceasta s-a dovedit mai rezilientă decât am anticipat.
- Ce trebuie să facă România?
În primul rând, consolidarea funcționării statului: guvernare bună, economie de piață concurențială, domnia legii. Rusia nu știe să procedeze în cazul țărilor independente energetic față de ea.
Apoi, foarte important, dezvoltarea capabilităților militare și dotarea armatei. În fond, de aici la Sevastopol nu sunt mai mult de 400 km. Cred că este înțelept să realizăm că în Sevastopol sunt rachete îndreptate către orice punct din Marea Neagră, inclusiv Constanța. Sigur că umbrela NATO ne oferă un confort, dar ce facem cu marina militară, cea mai văduvită în ceea ce privește înarmarea? România are nevoie mai mult ca oricând de echipamente militare pentru marina militară. Acest război a arătat că putem avea câtă libertate vrem, confort economic și pace socială, dar la ce folos, dacă ne trezim cu tancurile rușilor pe străzi?
Un alt aspect esențial este faptul că, prin exploatarea zăcămintelor de gaz din Marea Neagră, România poate deveni o autoritate în zonă și poate deveni o rută de aprovizionare a Europei. Nu pot să nu mă întreb cât de liniștiți am fi fost acum dacă Exxon ar fi fost aici? Oare îndrăznea cineva să se apropie?
Nu în ultimul rând, România trebuie să participe activ la elaborarea strategiei Mării Negre și să devină un pion geopolitic important în contextul întregii regiuni.“, a spus Chițac.
În schimb, constănțenii nu au „apreciat efortul“ primarului și i-au transmis să lase geopolitica deoparte și să se ocupe mai mult de oraș. Iar noi, jurnaliștii, îi transmitem că nu i-ar strica să susțină câte o conferință ori să convoace ședințe de Consiliu în fizic.
