Exclusiv
Primarul PSD-ist din Agigea, doctorand la Chișinău cu ”cercetări științifice” plagiate despre corupția din administrație
În decembrie 2016, Primăria Agigea a cheltuit 8.050 de lei din contul 429 – Bursieri și Doctoranzi. Informația apare într-un document contabil depus la Direcția Generală a Finanțelor Publice din Constanța de primarul PSD-ist la localității, Cristian Maricel Cîrjaliu. Este vorba de o balanță de verificare – atenție! – singura care s-a păstrat în memoria internetului. Nu știm câte plăți de acest fel a făcut Primăria Agigea de-a lungul anilor. Însă descoperirea faptului că o primărie de comună decontează cheltuieli pentru studii doctorale este în sine uluitoare. Din acest motiv, am derulat o investigație care ne-a condus la rezultate, îndrăznim să spunem, cu totul remarcabile.
Primul și cel mai probabil și singurul doctorand al comunei Agigea este chiar primarul localității, Cristian Maricel Cîrjaliu. Da, ați citit bine! Tipul care se remarca zilele trecute pe grupul de whatsapp al PSD-ului stâlcind gramatica limbii române este doctorand. Informația apare tot într-un document contabil al Primăriei Agigea, dar diferit de cel menționat mai sus. Vorbim aici de un registru al datoriei publice din anul 2010, semnat Drd. Jr. Cîrjaliu Cristian-Maricel ( vezi aici documentul integral, pagina 14)
Cu un an mai devreme, primarul se lăuda într-un interviu acordat cotidianului Ziua de Constanța că este doctorand în științe juridice, fără a menționa școala doctorală în care fusese admis. Pe urmele informației am descoperit că Maricel de la Agigea a fost înmatriculat la școala doctorală a Universității Libere Internaționale din Moldova (ULIM), o instituție de la Chișinău considerată, pe bună dreptate, o fabrică de diplome. Ce studii și ce plagiate a comis acolo, vă spunem mai jos.
Captură din registrul de doctoranzi și cercetători științifici de la Chișinău
De-a lungul timpului, ULIM s-a aflat în centrul unor scandaluri de răsunet. Astfel, chiar în perioada în care Cîrjaliu se lăuda că este doctorand, presa locală dezvăluia că universitatea de la Chișinău a semnat acorduri de cooperare cu trei fundații educaționale din Constanța conduse de fostul senator Iustin Tambozi, de Dumitru Costea și de Ioan Floander. Mai departe, s-a afirmat că fundațiile locale au deschis ”sateliți” pentru ULIM la Constanța, Medgidia, Năvodari, Băneasa, Isaccea și Călărași, în căutarea de potențiali studenți, masteranzi și doctoranzi. Vă dați seama ce potențial imens pentru studii doctorale era la Băneasa.
O filmare cu camera ascunsă a publicației Dezvăluiri.ro, din anul 2009, a scos la iveală că studenții racolați pentru ULIM făceau cursuri și susțineau examene absolut formale, adică la vrăjeală, dar nu la Chișinău, așa cum ar fi fost legal, ci în diverse școli generale și licee din județul Constanța, fără ca instituția de peste Prut să dețină o acreditare în România.
Ca să dreagă busuiocul, profesorul Ioan Floander a acordat un interviu în presa locală, în care a încercat să prezinte ”fabrica de diplome” într-o lumină mai bună. Acesta a susținut că la ULIM Chișinău urmează cursuri doctorale o serie de personalități marcante ale județului, nominalizându-i în această categorie pe Tiberiu Pleșu, Ion Rusescu, Adrian Rapotan, Viorel Costache, Marian Foca, Nicolae Popescu, Iulică Stoica, Tilih Liviu, Tilih Liana, Antoche Marin, Bratu Daniel, Mariana Forfolea, Andrușcă Carmen, Gherghina Virgil etc.. În optica sa, Foca, Pleșu, Rapotan și ceilalți reprezentau o elită intelectuală aptă să transfere credibilitatea proprie asupra universității implicate în scandal.
Doctoranzi de Chișinău: Marian Foca, lider sindical; Tiberiu Pleșu, fost inspector-șef adjunct al ITM Constanța; Adrian Rapotan, fost adjunct al șefului IPJ Constanța.
Un alt agent ULIM, fostul senator Iustin Tambozi, chestionat de jurnaliști la momentul acelui scandal, a refuzat să nominalizeze ”intelectualii” racolați de el pentru școala doctorală de la Chișinău, limitându-se să spună că printre aceștia se află polițiști, procurori și judecători.
Deși nu a fost nominalizat în mod expres, primarul din Agigea făcea parte din această tagmă. La rândul său, acesta a fost polițist, înainte de a deveni antreprenor și apoi primar de Agigea. Cu alte cuvinte, avea pedigree-ul potrivit pentru a aspira la titlul de doctor de Chișinău.
Nu știm cât de des a trecut Maricel Prutul. Însă avem dovezi că a publicat mai multe articole pline de platitudini și plagiate în revistele de științe juridice de la Chișinău. Se prezumă că aceste articole sunt rodul cercetării științifice a autorului. Publicarea lor reprezintă o dovadă a cercetării. De regulă, fără articole publicate, doctoranzii nu pot accede la susținerea tezei. Există, totuși, excepții. Astfel, în cazul doctoratelor în științe economice se acceptă niște adeverințe de implementare semnate de primari de pe la noi, care atestă că aspirantul la titlul de doctor a propus soluții novatoare în managementul primăriilor. Primarul Constanței, Decebal Făgădău, și fostul primar PSD-ist din Eforie, Ovidiu Brăiloiu, au livrat astfel de adeverințe, ajutând niște ”intelectuali” locali să devină doctori la Chișinău.
Revenim la Cîrjaliu. Tema cercetării sale a fost corupția din administrația publică locală. Administrația o cunoștea prin prisma funcției de primar. Dar ce legătură avea cu fenomenul corupției? Ei bine, răspunsul îl știți deja: avea un interes pur teoretic, științific, de cercetător și novator al domeniului. O atestă articolele pe care le-a publicat:
”Accepțiuni și sensuri ale noțiunii de corupție”, în Studii Juridice Universitare editată de ULIM, nr. 3-4, An II/2009, pag. 252 ș.u. (vizualizează aici)
”Fenomenul corupției în planul relațiilor sociale”, în Revista Națională de Drept, Chișinău, nr. 7 (106) din 2009, pag. 52 ș.u. (vizualizează aici)
”Corupția și protecționismul – fenomen social grav”, în Revista Națională de Drept, Chișinău, nr. 1/2012 . (vizualizează aici)
” Definiții ale fenomenului de corupție”, în Revista Națională de Drept, Chișinău, nr. 2 (137) din 2012. (vizualizează aici)
La articolul ”Fenomenul corupției în planul relațiilor sociale” se menționează sub numele autorului Cristian Cârjaliu și numele recenzentului Victor Popa, doctor habilitat și profesor la ULIM. Popa este coautor al unei cărți publicate în anul 2001 la editura Cartier cu titlul ”Corupția politică: context și semnificații”.
Sursa plagiatului este un volum colectiv publicat în anul 2001 de patru profesori de la Chișinău
Articolele semnate Cristian Cârjaliu sunt de fapt pasaje din cartea profesorului Victor Popa. Vorbim de calupuri integrale luate cu copy and paste, însușite fără rușine și remușcare. Cu siguranță, plagiatul a fost consimțit de autorul real, Victor Popa, pomenit ca recenzent.
Pe coloana din stânga, creația semnată de Crstian Cârjaliu. Pe coloana din dreapta: același text publicat în 2001 în volumul Corupția Politică – context și semnificații”.
Ca fapt divers, doctorandul plagiator a citat corect, cu ghilimele, dintr-un alt autor, pe care l-a menționat ca atare: „în esență, corupția reprezintă un abuz de putere în scopul obținerii de avantaje materiale sau alte foloase (onoruri, titluri, publicitate, exonerare de răspundere etc.)”. În articolul de față, am vorbit de un titlu la care a aspirat primarul din Agigea, în maniera descrisă mai sus. Lui Maricel îi plac titlurile. În urmă cu câțiva ani a acceptat de la subordonații săi politici un titlu de cetățean de onoare al comunei Agigea. Deși a fost anchetat pentru această faptă, primarul a scăpat de răspunderea penală. Trebuie să mai spunem că Maricel nu a obținut un titlu de doctor de pe urma aventurii relatate mai sus. Întrucât domnia sa nu a răspuns adreselor oficiale pe care I le-am trimis, îi solicităm aici să lămurească dacă banii plătiți din bugetul comunei Agigea, în 2016, din capitolul destinat bursierilor și doctoranzilor a ajuns în buzunarele sale. Va urma!
