Conecteaza-te cu noi
palaz

Societate

Procurorii DNA: Modificările la legile justiției – o formă de presiune asupra activității profesionale

Published

on

La Adunarea generală a procurorilor din cadrul DNA ce a avut loc în data de 28 august 2017, s-au pus în discuție propunerile de modificare a legilor justiției anunțate de Ministrul Justiției Tudorel Toader la data de 23 august 2017, în forma afișată pe portalul Ministerului Justiției (http://www.just.ro/principalele-modificari-propuse-la-legile-justitiei-legea-nr-3032004-legea-nr-3042004-si-legea-nr-3172004/). Adunarea generală a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie fusese inițial programată pentru data de 31 august 2017, însă a fost devansată după ce procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat convocarea adunărilor generale de la nivelul parchetelor pentru analizarea propunerilor de modificare a legilor justiţiei. Votul exprimat de procurorii participanţi la Adunarea generală referitor la propunerile discutate a scos în evidenţă că modificările la legile justiţiei în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activităţii profesionale a procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie.  Concret, procurorii participanţi au respins în unanimitate următoarele propuneri ale ministrului Justiţiei:
-trecerea Inspecției Judiciare în subordinea Ministerului Justiției, de natură să aducă atingere independenței magistraților;
-modificarea nejustificată a regimului actual referitor la răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor în caz (cu privire la acest aspect, s-a subliniat că legislaţia actuală cuprinde suficiente prevederi privind răspunderea magistraţilor în caz de rea – credință, iar propunerea ministerului este neclară cu privire la condițiile răspunderii; în plus nu există notă de fundamentare sau analiză din care să rezulte că actuala legislaţie privind răspunderea magistraţilor trebuie modificată)
-înființarea unei Direcții specializate, în cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de către magistrați, cu privire la care nu a fost prezentată nicio justificare;
-introducerea unor condiții privind vârsta minimă de 30 de ani şi cel puțin 5 ani de activitate efectivă pentru candidații la Institutul Naţional al Magistraturii, care nu corespunde realităților sociale și va îngreuna recrutarea unui număr suficient de viitori magistrați bine pregătiți și integri;
-introducerea condiției de 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, considerată ca excesivă în raport de structura actuală a corpului de magistrați și de experiența necesară pentru exercitarea acestei funcții (trebuie remarcat că vechimea propusă pentru funcția de procuror general este de doar 10 ani);
-judecătorii și procurorii pot participa la concurs, în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă, care lipsește de conținut conceptul promovării pe loc;

Ce alte propuneri au fost respinse?

De asemenea, au fost respinse cu o largă majoritate următoarele propuneri:
-procedura de numire în funcțiile de conducere la Ministerul Public, cu privire la care sistemul judiciar a propus o procedură similară celei pentru numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție;
-majorarea vechimii la 8 ani în funcția de procuror, pentru a putea fi numiți în cadrul D.I.I.C.O.T. și D.N.A., care nu se bazează pe o analiză a experienței în domeniul resurselor umane dobândită pe parcursul funcționării celor două structuri specializate și nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora;
-majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani vechime efectivă în funcția de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal și de 10 ani pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel, cifre stabilite în mod arbitrar și care nu corespund atribuțiilor concrete pe care le presupun aceste funcții;
-infirmarea soluţiilor adoptate de procuror și pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, care va limita independența funcțională a procurorilor;
-trecerea de pe funcția de procuror pe cea de judecător și invers numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie, care nu ia în considerare gradul profesional obținut pe baza unor examene de către magistrați;
-separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților, în lipsa unor precizări concrete cu privire la conținutul acestei măsuri, care poate nesocoti statutul constituțional al magistraturii; Au fost votate de majoritatea procurorilor participanţi propunerile referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la 4 ani, propunere care nu se aplică şi la mandatele în curs, precum și eliminarea posibilității reîncadrării pensionarilor în funcția de judecător sau procuror la instanţele şi parchetele unde au funcţionat până la data pensionării. Faţă de restul propunerilor conţinute în prezentarea PowerPoint afişată pe site-ul Ministerului Justiţiei, procurorii nu şi-au exprimat votul pe considerentul că, fie acestea nu vizează în mod direct activitatea lor, fie au un caracter ambiguu şi nu pot fi supuse unei analize riguroase.

Advertisement
usr

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!

Advertisement





Despre Noi

Știri și investigații din județul Constanța.
Aici găsiți subiectele care contează.

Asociația Puterea Civică

Forma legală: ONG/Asociație
Cod de Identificare Fiscală: 24860568

Adresa: Constanța, Bd. IC Brătianu nr. 48, Bl. G29 (Complex Intim), Et. 1, Biroul 7.

Telefon: 0241.625.564

E-mail: ordinea.ro@gmail.com




Copyright © 2018 Ordinea.RO - Theme by MVP Themes, powered by WordPress. Administrat, Implementat, Optimizat de Takmate Solutions