Ministerul Energiei nu mai există. De energie se va ocupa un departament din cadrul noului minister al Economiei, minister condus, așa cum era previzibil, de liberalul Virgil Popescu.
Iată ce scrie în programul de guvernare al viitorului cabinet Orban, referitor la energie:
Securitatea energetică
În privința securității aprovizionării cu resurse energetice, Ministerul Economiei va susține dezvoltarea producției de energie cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră. De asemenea, va promova valorificarea potențialului de hidrocarburi, prin folosirea acestui potențial oferit în special de proiectele din Marea Neagră, România putând deveni un furnizor regional de securitate energetică pentru Republica Moldova și alte țări din regiunea noastră.
În același timp, diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare cu resurse energetice, dar și creșterea și modernizarea capacităților de stocare sunt componente importante pentru securitatea energetică a țării. Creșterea capacităților de interconectare cu statele vecine este, de asemenea, o componentă importantă a securității energetice. În ceea ce privește protecția infrastructurii critice din sectorul energetic, Ministerul Economiei va continua să susțină activ parteneriatul strategic pe care Romania îl are cu SUA și să promoveze nevoia implicării NATO și UE în gestionarea acestor obiective, inclusiv cele legate de securitatea cibernetică.
O guvernanță în energie bazată pe competență și integritate
Ministerul Economiei va promova necesitatea restaurării competenței, eficienței și integrității în guvernanța sectorului energetic românesc. În ultimii ani, instituțiile și companiile de stat au fost profund politizate și deprofesionalizate, acest lucru ducând la o lipsă de eficiență în definirea viitorului sectorului energetic care încă nu are o strategie națională elaborată și adoptată, deși revizuirea acesteia a început încă din anul 2014.
O politică energetică orientată către eficiența energetică și protecția consumatorilor vulnerabili
Ministerul Economiei va promova necesitatea îmbunătățirii politicilor publice în domeniul eficienței energetice și a protecției consumatorilor vulnerabili de energie. În prezent, România risipește foarte multă resursă energetică, iar protecția socială a consumatorilor vulnerabili nu este nici eficientă, nici suficientă. Este nevoie ca cei care nu își pot plăti facturile la energie să fie identifcați și ajutați mai mult decât în prezent. Modul de lucru de până acum, prin care toată populația României primește indirect subvenție, trebuie să înceteze. România trebuie să încerce să aducă în dezbatere la nivelul UE problematica socială a sectorului energetic, inclusiv nevoia definirii unui concept european în privința sărăciei energetice și eventual definirea consumatorului vulnerabil la nivel european.
Redobândirea încrederii investitorilor
România are nevoie de recâștigarea încrederii investitorilor, având în vedere faptul că tranziția energetică presupune investiții de zeci de miliarde de euro în modernizarea sectorului. Aceste investiții pot veni din utilizarea fondurilor structurale, neutilizate în prezent, de la companiile de stat dacă Guvernul oprește decapitalizarea acestora, din capital privat românesc și din atragerea de capital străin. În ultimii ani, încrederea investitorilor a fost grav afectată de politicile publice dezastruoase promovate de Guvern și chiar, uneori, de majoritatea parlamentară. Stabilitatea și predictibilitatea cadrului legislativ este esențială.
Politica energetică europeană comună
România va continua să susțină activ definirea unei politici europene comune în domeniul energetic. În acest sens, este nevoie ca numărul cazurilor de încălcare a legislației comunitare de către țara noastră să se reducă, deoarece a crescut mult în ultima perioadă din cauza unor decizii antieuropene luate de Guvern și de majoritatea parlamentară.
Obiective pe termen scurt:
Pentru realizarea obiectivelor României de asigurare a securității energetice, decarbonare a sectorului și de menținere a competitivității prețurilor la energie, vom adopta măsuri și direcții de politică energetică ce vor fi aplicate în următoarele 12 luni, măsuri ce vor creea premisele ca România să rămână un furnizor de energie electrică în regiune.
Măsuri propuse
- Înființarea unui Departament de Energie în cadrul Mnisterului Economiei care să asigure coordonarea unitară în domeniului energiei.
- În cadrul Departamentului de Energie va funcționa un compartiment distinct, însărcinat cu monitorizarea realizării stocurilor de iarnă, coordonarea din punctul de vedere al Departamentului a acțiunilor specifice de sezon, în așa fel încât iarna să nu pună probleme în alimentarea cu energie electrică și termică, gaze naturale și combustibil a populației.
- Adoptarea Strategiei Energetice și a Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice.
- Eliminarea, după consultarea Comisiei Europene, a prevederilor nocive pentru sectorul energetic generate de OUG 114/2018, eliminare care să permită reluarea investițiilor strategice în Marea Neagră.
- Această eliminare se va produce după o perioadă de tranziție stabilită în urma unui proces de consultare publică, de preferință în cursul anului 2020.
- Deblocarea investițiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră. Încurajarea utilizării gazului natural produs în România la producția de energie electrică și la crearea de produse petrochimice și chimice cu valoare adaugată mare.
- O analiză aprofundată a perfomanței financiare și manageriale a companiilor de stat din domeniul energetic care să conducă la depolitizarea și reprofesionalizarea acestora.
- Listarea pe piața de capital, în anul 2020, a unui pachet de acțiuni al companiei Hidroelelectrica deținută de stat.
- Definirea consumatorului vulnerabil de energie.
- Modificarea Legii energiei electrice, care să permită reluarea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică din surse cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră.
- Relansarea programului nuclear, cu o participare activă a companiilor locale, dar și din țări partenere ale României.
- Încurajarea reluării producției de uraniu a României împreună cu modernizarea uzinei de la Feldioara și identificarea unor soluții pentru depozitarea pe termen lung a deșeurilor radioactive.
- Încurajarea producției de energie electrică și termică din surse regenerabile de energie, mai ales în zonele în care nu există o congestie a operatorului de transport.
- Inițierea unui program național de îmbunătățire a eficienței energetice în clădirile publice și în industrie, folosind o parte din fondurile structurale alocate României în viitorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene.
- Revizuirea modului de organizare a rezervei strategice la carburanți, dar și a obligațiilor de stocare la gaz natural. Creșterea performanței și a capacității de stocare pentru depozitele de gaze naturale.
sursa: economica.net
