Magistrații constănțeni au avut ieri, 20 iunie, ședințe în urma cărora au luat decizia de a amâna pe termen nelimitat toate procesele, cu excepția celor urgente. Pe ordinea de zi a fost analiza evoluției privind pensiile de serviciu şi adoptarea măsurilor de protest necesare faţă de încălcarea statutului judecătorului în eventualitatea adoptării proiectului conform amendamentelor.
După dezbateri şi supunere la vot, Adunarea Generală a Judecătorilor Curţii de Apel Constanţa a hotărât:
“Art.1 – În unanimitate, adoptarea formei de protest ce constă în amânarea cauzelor cu excepția celor cu caracter urgent, mai jos menţionate:
- a) în materie civilă și contencios administrativ: ordonanţă preşedinţială, măsuri asiguratorii, suspendare provizorie executare, plasamente, adopţii, reținere/ sechestru nave, suspendare act administrativ, custodii publice, declarare ca indezirabili, achiziții publice;
- b) în materie penală: cauze în care sunt inculpaţi sub imperiul măsurilor preventive, cauze de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, măsuri asigurătorii, cauze în care prescripția răspunderii penale este iminentă.
Art.2 – În unanimitate, solicită președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Avocatului Poporului, Președinților Senatului și Camerei Deputaților sesizarea Curții Constituționale cu obiecții de neconstituționalitate a modificărilor aduse Legii 303/2022.
Art.3 – În unanimitate, acordă mandat președintelui instanței de a adopta o rezoluție la întâlnirea președinților curților de apel, ce va avea loc la Iași, în data de 30.06.2023.
Art.4 – În unanimitate, hotărăște ca forma de protest să fie pe durata nedeterminată, începând cu data de 21.06.2023 și până la adoptarea unei soluții legislative adecvate, care să respecte statutul profesiei de magistrat, să aibă caracter previzibil și să evite disfuncțiile și inechitățile din sistemul judiciar, precum și adoptarea unei noi hotărâri a adunării generale de încetare/ prelungire protest. “
Și judecătorii Judecătoriei Constanţa, s-au întrunit în Adunarea Generală și au decis ca începând de astăzi să adopte ca formă de protest amânarea judecării cauzelor (faza de judecată), pe durată nedeterminată, cu excepţia cauzelor urgente, astfel:
– în materie civilă: ordin de protecţie, tutelă/curatelă, internare medicală nevoluntară, internare provizorie nevoluntară, ordonanţă preşedinţială, suspendare provizorie executare silită, încuviinţare executare silită, măsuri asiguratorii, asigurare dovezi, evacuare-procedura specială, punere sub interdicţie, incidente procedurale, situaţie juridică minor, precum şi orice alte cereri care vizează situaţii excepţionale care pot fi considerate de urgenţă deosebită;
– în materie penală: cauze în care sunt inculpaţi sub imperiul măsurilor preventive, cauze de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, măsuri asigurătorii, cauze în care prescripția răspunderii penale este iminentă, cauze în materia amânării sau întreruperii executării pedepsei ori a măsurii educative privative de libertate, cauze în materia liberării condiţionate, cauze având ca obiect schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie, contestaţiile împotriva încheierilor judecătorului de supraveghere a privării de libertate prevăzute de Legea nr.254/2013, contestaţii la executare, cereri având ca obiect schimbări în executarea unor hotărâri, cereri având ca obiect înlăturarea sau modificarea pedepsei, cereri privind menţinerea, înlocuirea sau încetarea măsurilor de siguranţă cu caracter medical, căi de atac extraordinare apreciate ca urgente, cereri de strămutare, conflicte de competenţă şi incidentele procedurale în cauzele care se soluţionează în această perioadă, cereri având ca obiect prelungirea dreptului de circulaţie pe drumurile publice potrivit art.111 alin.6 din O.U.G. nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, alte tipuri de cauze în care legea nu prevede citarea părţilor şi orice alte cauze apreciate ca fiind urgente de către judecător;
pentru următoarele considerente principale:
- Pensia judecătorilor, de serviciu şi nu specială, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public, este consacrată în legislaţia naţională încă din anul 1997, iar legiuitorul nu a oferit niciun argument rezonabil pentru a o elimina. Ea a fost concepută tocmai pentru a consolida statutul judecătorului şi garanţiile de independenţă pe care acesta trebuie să le ofere.
Eliminarea acestei componente a independenţei judecătorului este în dezacord cu jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale care a decis că eliminarea acestei pensii pentru judecători este contrară exigențelor actuale, pe care importante documente internaționale le exprimă în mod direct cu privire la drepturile judecătorilor, în considerarea importanței rolului acestora în apărarea statului de drept.
Modificările legilor justiţiei recent adoptate (în decembrie 2022) au reprezentat un jalon PNRR îndeplinit, PNRR statuând, în mod expres, neincluderea pensiilor judecătorilor în categoria care urmează să fie modificată.
- De asemenea, volumul excesiv de muncă în rândul judecătorilor, agravat de fluctuaţia masivă de personal, gradul insuficient de ocupare a schemelor de personal, incompatibilitățile şi interdicţiile profesiei afectează nu doar calitatea actului de justiţie, ci şi statutul şi independenţa magistratului, prin lezarea demnităţii profesiei.
Aducem la cunoştinţa tuturor participanţilor la procedurile judiciare că înţelegem consecinţele formei de protest adoptate, dar am fost nevoiţi să recurgem la această măsură, fiind în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent.
Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială. Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii garanţii de independenţă.
Potrivit Tribunalului Constanța, volumul inuman de muncă, în rândul judecătorilor, agravat de plecările masive din sistemul judiciar, în contextul incoerenţei şi lipsei de transparenţă a puterii legiuitoare, subdimensionarea cronică a schemelor de personal, neadaptate de ani de zile volumului uriaş de cauze, incompatibilitățile şi interdicţiile profesiei, sunt aspecte ce trebuiau cântărite de legiuitor, atunci când a decis să lovească nemeritat corpul judecătorilor, prin afectarea statutului şi a independenţei, prin lezarea chiar a demnităţii profesiei.
”Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm profund că am fost nevoiţi să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent. Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială. Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii acele garanţii de independenţă, atât de necesare.
Pensia judecătorilor, de serviciu şi nu specială, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public, este consacrată în legislaţia naţională încă din anul 1997, iar legiuitorul nu a oferit niciun argument rezonabil pentru a o elimina. Ea a fost concepută tocmai pentru a consolida statutul judecătorului şi garanţiile de independenţă pe care acesta trebuie să le ofere.”, a conchis Biroul de presă al Tribunalului Constanța.
Foto: Ilustrativ
