Politica
Putem să le spunem adio. Nu mai avem nevoie de baroni locali și de primari pe viață
Din anul 2005, România face eforturi serioase să se scuture de dominația baronilor locali. O bună parte a țării, mai apropiată geografic de Occident și mai inspirată din cultura vestului, a făcut pași uriași către standardele europene.
În colțul nostru de țară, continuă domnia bunului-plac. Exemplele cele mai sfidătoare de baroniat local persistă de 12 ani, respectiv de 20 de ani, chiar în comunele cele mai apropiate Municipiului Constanța. Am numit aici localitățile Agigea și Cumpăna, care sunt conduse de persoane din anturajul fostului ”baron roșu” Nicușor Constantinescu.
Agigea
La Agigea, domnia bunului-plac a atins cote alarmante. Localitatea este condusă de 12 ani de un fost milițian, Cristian Maricel Cîrjaliu.
După un prim mandat în fruntea Primăriei din Agigea, Maricel Cîrjaliu nu s-a rușinat să își auto-decerneze titlul de cetățean de onoare al comunei sale (vezi AICI). De asemenea, el s-a îngrijit să-i vândă un teren al localității chiar fiicei sale, fără licitație publică, la un preț de nimic.
În anul 2012, primarul din Agigea a inventariat în proprietatea privată a localității toate terenurile persoanelor fizice care nu-și rezolvaseră, așa cum se întâmplă la țară, actele de proprietate. Un bătrân care s-a dus să ceară socoteală a reclamat apoi că primarul i-a pus pistolul la cap (vezi AICI). Un alt bătrân a defecat, în semn de protest, chiar în curtea primarului (mai multe detalii AICI).
Tot printr-o manevră de inventariere frauduloasă, Primăria Agigea s-a declarat proprietară pe o bucată din plaja localității. O parte din terenul furat de la stat a ajuns mai apoi în proprietatea unui mecanic auto nășit la cununie de fratele lui Maricel. Acesta s-a asociat cu alte persoane, ridicând aici un restaurant pescăresc (Golful Pescarilor). La momentul de față, în afacere figurează și ginerele primarului din Agigea. În timp ce ginerele trudește la această afacere, socrul primar duce un război total abuziv împotriva unui restaurant rival (Pescăria lui Matei). Vorbim aici de o firmă concurentă târâtă în 37 de procese cu Primăria.
Colțul de rai patronat de ginerele primarului Maricel, de finul fratelui său și de alți doi afaceriști mai puțin cunoscuți. Terenul a fost furat de la stat prin inventariere frauduloasă.
Din punct de vedere urbanistic și edilitar, comuna este gestionată execrabil. O mare parte din străzi nu sunt asfaltate, iar întregul sat Lazu este lipsit de canalizare. Primăria a contractat servicii de golire a foselor septice de la Asus Service SRL, o societate care folosește în mod oficial același număr de telefon la care răspunde și Golful Pescarilor SRL. De asemenea, în trecut, același număr de telefon a fost folosit de firmele Varianta SRL, Scan SRL și Asociații Servicii SRL, în care actualul primar a deținut calitatea de asociat persoană fizică. Incompetența primarului de a rezolva problema canalizării se traduce în bani grei pentru această firmă.
Tot de numele lui Cîrjaliu sunt legate câteva inițiative prin care s-a adus atingere rezervației naturale Lacul Agigea. Primarul a lotizat terenurile de lângă lac și le-a concesionat prin licitații obscure. Un consilier local din gașca lui Cîrjaliu, pe numele său Dorel Manea, a fost arestat, trimis în judecată și condamnat pentru că încasa șpăgi pentru trucarea licitațiilor.
Tot pe malul lacului, deține un teren în concesiune și soția directorului Belghiz Bolat de la Agigeaserv Util SRL, societate a Primăriei. Soția lui Bolat va primi fonduri nerambursabile pentru a construi o pensiune turistică pe acest teren, fiind preselectată cu acest scop de Asociația Grup Local Dobrogea Sud, o structură condusă, cu rezultate dezastruoase, chiar de primarul Maricel. Asociația reprezintă interesele comunității pescărești, primind autorizarea să coordoneze strategia locală de dezvoltare a acestui sector. În primul Program Operațional pentru Pescuit, asociația condusă de Maricel a obținut al doilea cel mai prost rezultat la nivel național. GLDS a absorbit doar 37% din fondurile alocate. Banii s-au cheltuit pe două festivaluri pescărești și pe salarii plătite unor apropiați ai primarului. Niciun leu nu a ajuns la comunitatea pescărească.
La nivel politic, bătaia de joc, atitudinea discreționară și abuzul crunt sunt și mai pregnante. De două mandate, Consiliul Local din Agigea funcționează total ilegal, cu doi consilieri în minus. Maricel a anulat pur și simplu voința alegătorilor, aranjând ca doi aleși mai vocali ai opoziției să nu fie validați în funcție sau să fie excluși în mod repetat.
Cumpăna
Mariana Gâju a fost acuzată în presă că a bătut o angajată a Primăriei (vezi AICI). De asemenea, presa a relatat că persoana fizică Mariana Gâju s-a judecat în contradictoriu cu primarul Mariana Gâju, obținând astfel un teren intravilan în proprietate, prin uzucapiune (vezi AICI). Deși are o declarație de avere oarecum modestă, Gâju a organizat pentru fiul ei una din cele mai somptuoase nunți din istoria județului.
Însă cele mai mari derapaje ale primăriței de la Cumpăna sunt manifestările de sorginte comunistă, prin care a devenit cunoscută la nivel național. Ne referim aici la odele închinate Vioricăi Dăncilă. În timp ce o lingușea pe șefa ei de partid cu texte care ar fi mișcat-o și pe Elena Ceaușescu, Mariana declara senin: ”eu nu vă aduc osanale!”. Primărița din Cumpăna nu s-a sfiit să boteze o stradă din localitatea ei cu numele lui Felix Stroe, actualul președinte al PSD Constanța. Stroe a povestit amuzat, în urmă cu un an, că s-a opus acestei inițiative, însă primărița a persistat în această formă de lingușire, cu totul ieșită din comun.
E drept că la Cumpăna s-au efectuat investiții publice importante. Însă atribuirea numeroaselor licitații a generat suspiciuni de încălcare a legii. Cel mai cunoscut caz este cel al campusului școlar din localitate. Lucrarea a fost atribuită societății ABC Val SRL, după ce alte firme, cu oferte de preț mai mici, au fost eliminate din procedură. Societățile din urmă au contestat licitațiile în justiție. Însă Curtea de Apel Constanța a dat câștig de cauză Comunei Cumpăna. La câțiva ani distanță, DNA a stabilit că procesele au fost trucate de fostul președinte al Curții de Apel Constanța, Nicolae Stanciu, care ar fi fost mituit de patronul firmei avantajate de primărița din Cumpăna.
Zeci de familii din Cumpăna trăiesc o dramă imensă, după ce Primăria a autorizat iresponsabil construirea unui cartier de case în zona de protecție a falezei Canalului Dunăre-Marea Neagră. Faleza s-a surpat, iar localnicii au fost evacuați din casele lor. La finalul guvernării Dragnea-Dăncilă, lucrările de consolidare a malului au fost atribuite de ACN SA, în mod direct, printr-o procedură specială justificată de urgența situației, tot către ABC Val SRL.
Trebuie să mai spunem că, de-a lungul timpului, Curtea de Conturi a descoperit abateri grave de la legislație la Primăria condusă de Mariana Gâju. În raportul de audit dat publicității anul trecut, Curtea constată prejudicii create bugetului localității de 830.000 de lei în exercițiul anului 2018. Banii încasați prin casieria Primăriei nu au fost vărsați în trezorerie, iar o parte din chitanțele emise au fost pur și simplu anulate. Vorbim aici de plăți efectuate de diverși investitori pentru obținerea unor autorizații de construire. Ca să fie clar, aceștia și-au plătit contribuțiile datorate, au primit autorizațiile legale, însă chitanțele de încasare a sumelor în discuție au fost anulate… din pix. În consecință, sumele nu au fost înregistrate în contabilitatea publică, intrând, se pare, în niște buzunare private. (Mai multe detalii AICI)
Adio
Atât Mariana Gâju, cât și Maricel Cîrjaliu au făcut parte din anturajul lui Nicușor Constantinescu, fostul ”baron roșu” al județului Constanța. Pe Nicușor îl cunoaște toată lumea. A condus în mod despotic județul. A prăduit bugetul public într-un stil inegalabil și fabulos. A adormit beat la volan în ”Intersecția Adormirii”. I-a gonit ”cu șuturi în fund” pe auditorii Curții de Conturi veniți în control în instituția sa. A încercat să-i gonească pe militarii români, parteneri cu NATO, din clădirea centrului militar zonal, clădire pe care a debranșat-o de la utilități și telecomunicații. În general, Nicușor s-a comportat ca un feudal întârziat.
Deși a fost scos din joc de DNA, care a obținut condamnări împotriva sa în mai multe dosare penale, fostul baron este respectat, adulat și imitat comportamental de personaje precum Gâju și Cîrjaliu.
Le spunem deschis celor doi primari: faceți un pas în spate! Eliberați aceste localități! Ați furat prea mult speranțele acestor oameni. România nu are nevoie de primari pe viață. Județul Constanța, în mod special, trebuie să spună adio baronilor locali.
Demersul de față este susținut de publicațiile Constanța 100% (ct100.ro), Constanța.Ro și Ordinea.Ro.
