Exclusiv
PUZ pentru terenurile furate din Tabăra de Copii Năvodari. Inițiatorul, un lăcătuș mecanic de 66 de ani, și-a retras în ultima clipă proiectul
Consilierii locali PSD și ALDE de la Năvodari continuă să se comporte ca o gașcă infracțională. Aceștia și-au dat măsura corectitudinii la începutul acestei luni, când au refuzat să se constituie parte civilă în dosarul tunului imobiliar de 6,2 hectare dat de fostul primar PSD-ist Nicolae Matei în anul 2008, în zona Taberei de Copii. Dacă Matei va fi găsit vinovat, prejudiciul de 3,5 milioane de euro nu se va întoarce la bugetul localității, decât, eventual, în urma unei acțiuni civile separate, costisitoare și de lungă durată. Dar povestea nu se oprește aici. Un alt episod din aventura antijustiție de la Năvodari s-a consumat ieri după-amiază, când consilierii locali au fost chemați într-o ședință extraordinară, pentru a vota, printre altele, reglementări urbanistice favorabile pentru construirea de clădiri pe un teren de 3,7 hectare retrocedat abuziv de fostul primar din Năvodari, tot în zona Taberei de Copii. Matei și fosta judecătoare Jianu sunt judecați, în calitate de inculpați, pentru retrocedarea acestui teren, precum și a altora de pe malul mării. Ultimul termen de judecată în acest dosar a avut loc chiar azi, la Curtea de Apel București. Or, din acest punct de vedere, nu poate fi o simplă coincidență inițiativa de ieri de a se da start la construcții pe terenul retrocedat prin fraudă la lege. Și mai interesant este faptul, asupra căruia ne vom opri mai jos, că beneficiarul PUZ-ului și, desigur, al terenului din Tabără este, la rândul său, un fost judecător.
Pe ordinea de zi a ședinței extraordinare din 25 septembrie a.c., proiectul PUZ-ului controversat s-a aflat la numărul 13. Inițiativa de a se da start la construcții înainte de soluționarea dosarului penal i-a aparținut consilierului PSD-ist Radu Pândici, un pensionar de 66 de ani, cu o educație precară, fost lăcătuș mecanic și magazioner. Proiectul lui Pîndici nu a fost avizat în prealabil de comisiile de specialitate ale Consiliului Local și nici nu întrunea urgența cerută de lege pentru ședințele extraordinare. Exact din acest motiv, dar și din pricina nemulțumirilor evidente din rândul opoziției, primarul Florin Chelaru i-a sugerat lui Pîndici să-și retragă proiectul de pe ordinea de zi. Ceea ce acesta, ca un soldat credincios, a și făcut de îndată. Așa cum este de așteptat, inițiativa va fi repusă pe tapet într-o ședință ordinară, după o dezbatere prealabilă, dar cu rezultat scontat, în comisiile de specialitate controlate, cu majoritate, de aleșii PSD și ALDE. Or, din acest punct de vedere, retragerea proiectului reprezintă o simplă amânare.
Așa cum menționam mai sus, terenul din zona Taberei de Copii este menționat în rechizitoriul prin care au fost trimiși în judecată fostul primar Nicolae Matei și fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu. Povestea relatată de procurorii anticorupție este foarte interesantă. Aflăm din acest document al DNA-ului, datând din anul 2014, că urmașii fostului agricultor interbelic Petre Spilcea au inițiat un proces de fond funciar (dosarul 3128/212/2006) pentru a obține restituirea unui teren de aproximativ 13,5 hectare, pe raza orașului Năvodari. Autorul lor, Petre Spilcea, deținuse această suprafață pe fracții, în zona de nord a localității, în vecinătatea satului Sibioara, dar și pe mereaua localității Valea Neagră, cunoscută acum drept comuna Lumina. Desigur, fracția de la Lumina trebuia revendicată de la Comisia Locală Lumina. Ani buni, procesul a trenat, din culpa Comisiei Locale Năvodari pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului. La un moment dat, unul dintre moștenitori, așa cum a jurat acesta în fața procurorului anticorupție, a fost condus de un personaj la domiciliul lui Nicolae Matei. Fostul primar l-ar fi despuiat de telefoanele mobile, după care i-ar fi spus că ”din cele 13,5 hectare, trebuie să îi dea lui 7 hectare”. Pe 22 martie 2010, în urma acestei convenții, moștenitorii au vândut către două persoane drepturile de retrocedare aferente unei suprafețe de două hectare, respectiv 4,5 hectare. În total: 6,5 hectare. În actele notariale au fost menționate niște sume pentru aceste tranzacții, însă moștenitorii au declarat procurorului că nu au primit niciun ban.
În mod cert, după cesionarea drepturilor litigioase, procesul a mers ca uns. Comisia Locală Năvodari a comunicat instanței că poate acorda, în compensare, terenuri intravilane, pe malul Mării și în zona Taberei de Copii Năvodari. Judecătoarea de caz, Corina Eugenia Jianu, șpăguită potrivit DNA cu un teren de la o firmă a lui Nicolae Matei, n-a mai verificat dacă amplasamentul agricol originar era liber, încuviințând, prin Sentința Civilă 16376/22.06.2010, retrocedarea terenurilor propuse de Primărie. Ulterior, autoritatea locală a uitat să motiveze recursul declarat la vrăjeală, și astfel sentința Corinei Jianu a devenit irevocabilă. În acest fel, moștenitorii – în devălmășie cu cei doi samsari – au pus mâna pe un teren de 3,76 ha situat între Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, în zona aleii asfaltate care face accesul în Tabăra Năvodari – complex Cireșarii, și pe alte două terenuri, de 5,09 ha, respectiv 4,16 ha, situate între drumul DC 86 și Malul Mării Negre. În actele cadastrale, cele trei suprafețe aveau categoria de folosință CC (curți-construcții), respectiv CP (terenuri cu destinația parcuri). În povestea retrocedării mai este menționat și numele avocatului Tudor Hașotti, fiul celebrului Ionel Hașotti, care l-a anunțat pe unul din moștenitori de câștigarea procesului de retrocedare. De asemenea, în dosar este menționat un antecontract de vânzare-cumpărare, prin care samsarul care a primit drepturile pentru 4,5 hectare a vândut 3,5 hectare din această suprafață către Geanina Mureș, nepoata lui Nicolae Matei.
În 2014, DNA Constanța a finalizat urmărirea penală a aspectelor infracționale precizate mai sus. Matei și Jianu au fost dați pe mâna instanței penale a Curții de Apel București, acolo unde sunt judecați și în momentul de față, în stadiul procesual de fond. În timp ce procesul înaintează spre o soluție, unul din moștenitorii lui Petre Spilcea, care este de departe cel mai interesant personaj al poveștii de față, a depus la Agenția pentru Protecția Mediului din Constanța un memoriu pentru avizarea unui Plan Urbanistic Zonal al terenului de 3,75 hectare din zona Taberei de Copii. Este vorba de Alexandru Crețu, fost judecător și fost președinte al Judecătoriei Mizil, pensionat în anul 2011. După obținerea avizului, a mai rămas un singur pas de făcut, și anume obținerea unei hotărâri a Consiliului Local, prin care să se dea undă verde la construcții pe terenul retrocedat ilegal. Radu Pîndici, autorul inițiativei retrase momentan, nu a precizat în hârtia depusă la Consiliu vecinătățile exacte, regimul actual al terenului și nici nu a depus o schiță de amplasament. Desigur, aceste omisiuni ar putea fi puse pe seama pregătirii sale de lăcătuș mecanic.
