RAJA investește în parcuri fotovoltaice pentru a combate creșterea prețurilor în energie

Conducerea RAJA a prezentat, astăzi, stadiul de implementare a proiectelor de modernizare și dezvoltare a infrastructurii de alimentare cu apă și de canalizare, aflate în derulare sau finalizate prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

„În momentul de față, lucrăm în 82 de localități, avem pe șantiere 97 de firme. Progresul fizic la sistemul de alimentare cu apă este 36,7%. Adică, din 725 de kilometri s-au realizat 266 de kilometri, iar la sistemul de canalizare menajeră avem un progres de 54,1%, adică am realizat 312 kilometri din 577 de kilometri… Am reușit să facem recepția la 6 contracte de lucrări, în 2 Mai, Vama Veche, Albești, Jegălia, Gâldău și Iezerul, iar în curs de recepție încă două. Până la sfârșitul anului ne-an propus să mai facem recepția la încă 13 contracte.

Numai în județul Constanța, vom face recepția la lucrări în 46 de localități, printre care amintim de Techirghiol Lumina, Corbu, Vâlcele, Tătaru, Ciobanu, Amzacea ori Pecineaga. În municipiul Constanța sunt 11 contracte de lucrări, 10 sunt în curs de derulare, iar unul e urcat pe SICAP. Valoarea contratelor depășește 110 milioane de euro, iar progresul fizic la sistemul de alimentare cu apă este de 30,4% la apă și la canalizare 38,8%.

De asemenea, am reziliat și patru contracte. Era și de așteptat la un număr mare de contracte să nu apară și probleme. Din păcate, sunt contracte pe lucrări de apă și canalizare în municipiul Constanța și le-am reziliat pentru că antreprenorul a motivat că nu mai poate să facă față prețurilor care au explodat. Imediat am trecut la inventarierea lucrărilor executate și a celor rămase de executat ca să putem să realizăm caietele de sarcini și să le urcăm din nou pe SICAP. Am reușit să urcăm două, iar săptămâna viitoare vom urca alte două.”, a declarat Aurel Presură, directorul RAJA SA.

Advertisement

Directorul RAJA a spus că societatea pe care o conduce a efectuat o serie de lucrări la proiecte cu finanțare europeană, acolo unde firmele s-au retras. Presură a spus că sunt peste un milion de euro investiți în aceste lucrări și a afirmat că vrea să fie modificată legislația pentru a recupera acești bani.

„Vrem să luăm banii care au fost alocați efectiv pentru aceste proiecte. Ne vom duce la ministrul fondurilor europene pentru a schimba legislația, astfel încât să ne dea voie să recuperăm acești bani, pentru că se lucrează din banii companiei.“, a afirmat Presură.

Cum se manifestă criza energetică la RAJA Constanța? Se pune accent pe parcurile fotovoltaice

Aurel Presură a spus că, dacă până luna trecută, RAJA plătea un milion de euro/lună energia, începând din această lună societatea plătește aproximativ 2 milioane de euro.

„În condițiile în care prețul energiei electrice este plafonat la un leu pe kilowatt, noi cumpăram cu 263,13 lei megawatt-ul acum trebuie să îl cumpărăm cu 840 de lei megawatt-ul. Aproape că s-a triplat. Dar, nu a crescut numai energia electrică, ci și carburanții. Toate prețurile s-au dublat….Noi, pentru fiecare metru cub de apă pe care îl vindem plătim la ENEL 2 lei, până luna trecută plăteam 0,9 lei. Plătim mai mult decât alții din țară pentru că noi luăm apa de mari adâncimi, 300 – 400 de metri, avem tot timpul 340 de foraje în exploatare, care înseamnă consum mare de energie. De aceea, am căutat soluții pentru a produce energie. Am făcut un compartiment care se va ocupa numai de producția de energie, lucrăm în momentul de față la 11 proiecte pentru montarea de panouri fotovoltaice și mai avem în zona de studiu de prefezabilitate în 17 proiecte . De asemenea, am pregătit o echipă de 10 oameni pe care îi școlarizăm la o companie din județul Constanța pentru a construi parcuri fotovoltaice.“, a spus Aurel Presură.

Advertisement

30 de parcuri fotovoltaice

Directorul RAJA a punctat faptul că, pentru a combate criza energetică, este extrem de importat de a atrage fonduri europene și a-i investi în energie.

„Suntem hotărâți să diminuăm aceste creșteri de prețuri în energie, care sunt necontrolate, prin altfel de acțiuni. Trebuie să aducem bani europeni și să investim în zona energetică. Sunt supărat că nu am reușit să accesăm noi pe Ghidul specific din PNRR, unde sunt 480 de milioane de euro pe partea de energie verde. De ce? Pentru că au pus niște condiții pe care nu le putem să le îndeplinim. Ne-au spus că nu trebuie să avem parc fotovoltaic mai mic de 400 de KW. Noi nu putem să îndeplinim această condiție. Noi producem energie în zona în care o și consumăm. Noi nu producem energie ca să o băgăm în sistem. Sperăm ca la următorul Ghid, care va fi pentru Fondul de modernizare, de 13 miliarde de euro, să avem și noi acces, pentru că noi avem vreo 500 de puncte de lucru și vreau să produc energie în zona în care lucrez. Vrem să facem 30 de parcuri fotovoltaice pentru ca toată energia pe care o producem să o consumăm acolo lucrăm.“, a subliniat Aurel Presură.  

Informare privind investițiile desfășurate de către RAJA SA prin Programul Operațional Infrastructura Mare

Prin Programul Operațional Infrastructură Mare, RAJA SA are în implementare două proiecte:

Advertisement

1. Proiectul Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată în municipiul Onești în perioada 2014-2020
2. Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA SA Constanța, în perioada 2014-2020

Scopul Proiectelor este de a contribui la îndeplinirea obiectivelor Axei Prioritare 3 – Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, Obiectiv specific ( OS3.2 ) – Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației din cadrul Programului Operațional Infrastuctură Mare prin derularea unor investiții specifice în domeniul apei potabile și a apei uzate pentru 92 de localități din 7 județe – Constanța, Ialomița, Călărași, Dâmbovița, Brașov, Ilfov și Bacău.

Rezultatul urmărit prin promovarea investițiilor din domeniul apei și apei uzate vizează realizarea angajamentelor ce derivă din Directivele Europene privind epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EEC) și calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE), respectiv:

–         ape uzate urbane colectate și epurate (din perspectiva încărcării organice biodegradabile) pentru toate aglomerările mai mari de 2.000

–         serviciul public de alimentare cu apă potabilă, controlată microbiologic, în condiții de siguranță și protecție a sănătății, extins la localități cu peste 50 locuitori.

1. În cadrul proiectului Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată în municipiul Onești în perioada 2014-2020 au fost prevăzute investiții în valoare totală de 275.608.601,21 lei. Proiectul a fost structurat în 3 contracte de lucrări și 3 contracte de servicii. La data prezentei, toate contractele au fost atribuite.
2. Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a SC RAJA SA Constanța, în perioada 2014-2020 a fost semnat în data de 31.08.2018 având o valoare de 2.662.688.783,50 lei. În data de 17.11.2021 a fost semnat Actul adițional nr.6 care modifică valoarea inițială a Proiectului la 3.005.594.469,69 lei. Proiectul a fost structurat în 50 de contracte de lucrări și 4 contracte de servicii. Ulterior, pe parcursul implementării Proiectului au fost incluse încă două contracte: un contract de servicii de cercetare arheologică și un contract de achiziții echipamente.

Stadiul Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA SA Constanța, în perioada 2014-2020. Evoluția implementării celor 56 de contracte se prezintă astfel:

• 52 de contracte atribuite cu o valoare totală de 1.646.757.677,06 lei fără TVA din care:

        40 de contracte în execuție (36 contracte de lucrări, 4 contracte de servicii);

        6 contracte de lucrări recepționate;

        2 contracte finalizate (1 contract de servicii și un contract de furnizare);

Advertisement

        4 contracte de lucrări reziliate.

• 4 Documentații de Atribuire publicate pe platforma SICAP având valoare totală estimată de 439.297.314 lei fără TVA;

Proiectul a prevăzut investiții în 91 de localități. La data prezentei, se lucrează în 78 de localități, iar în alte 13 localități lucrările au fost finalizate (Cotu Văii, Dumbrăveni, Plopeni, Movila Verde, Independența, Furnica, Tufani, Fântâna Mare, Comana, Tătaru, Jegălia, Gâldău, Iezeru).

Lucrările se desfășoară în cadrul a 94 de șantiere, fiind implicați 41 de Antreprenori ajutați de către 56 de Subantreprenori și 57 de Prestatori.

Pentru sistemul de alimentare cu apă au fost realizați și decontați 266 km din cei 725 km propuși, înregistrându-se un progres fizic de 36.7%.

Pentru sistemul de canalizare menajeră au fost realizați și decontați 312 km din cei  577 km propuși, înregistrându-se un progres fizic de 54.1%.

Stadiul recepțiilor:

Advertisement

Din cele 46 de Contractele de Lucrări atribuite, a fost efectuată Recepția la Terminarea Lucrărilor pentru 6 contracte:

• CL18 Rețele apă Limanu, 2 Mai, Vama Veche, Albești, Cotu Văii. Rețele de canalizare Limanu – sectorul 4- Cotu Văii;
• CL27 Conducte aducțiune Gâldău-Jegălia-Iezeru. Rețele de canalizare Jegălia – sectorul1.
• CL39 Rețele de apă: Plopeni, Independența, Movila Verde, Fântâna Mare, Tufani și Dumbrăveni. Aducțiuni: Plopeni – Movila Verde – Independența – Dumbrăveni – Furnica – Tufani – Fântâna Mare
• CL40 Rețele de apă: Darabani și Comana. Aducțiuni: Darabani – Vâlcelele și Comana – Tătaru. Rețele de canalizare Negru Vodă;
• CL42 Sursă de apă Gâldău. Stații de clorare Jegălia, Gâldău, Iezeru. Rezervor Gâldău. Stații de pompare Gâldău;
• CL50 Sursă de apă și stație de tratare Crevedia.

A fost demarată procedura de recepție pentru 2 contracte:

• CL 14 – Rețele de apă și aducțiune Lipnița Stație de ridicare a presiunii Băneasa; Rețele de canalizare Băneasa – sector Lipnița
• CL 27 – Conducte aducțiune Gâldău – Jegălia – Iezeru; Rețele de canalizare Jegălia – sectorul 2.

Alte 13 Contracte de Lucrări urmează a fi recepționate până la sfârșitul anului 2022, respectiv:

• CL 7 – Rețele de apă și canalizare Lumina, Corbu și Mihail Kogălniceanu
• CL 10 – Reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție și de canalizare, stație nouă de pompare apă și conducte aferente, din localitatea Techirghiol și reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție din localitatea Biruința, județul Constanța
• CL 11 – LOT 1: Reabilitare și extindere rețele de distribuție și de canalizare, reabilitare stație de pompare apă uzată și conducte de refulare apă uzată din localitatea Tuzla, județul Constanța
• CL 13 – Surse de apă și aducțiuni: Ostrov, Mereni, Plopeni și Comana Stație de tratare: Băneasa; Stații de clorare: Adamclisi, Mereni, Vâlcele și Tătaru; Rezervoare: Zorile și Chirnogeni; Gospodării de apă: Ostrov, Viile, Lanurile, Plopeni, Movila Verde, Independența, Dumbrăveni
• CL15 – Rețele apă Hârșova și Ciobanu. Rețele canalizare Hârșova și Ciobanu; Vadu Oii – sectorul 1;
• CL19 – Rețele apă Pecineaga, Amzacea. Aducțiune 23 August-Dulcești-Pecineaga. Rețele de canalizare Pecineaga, 23 August
• CL22 – Reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție în localitatea Lazu, reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție și de canalizare, reabilitare stație de pompare apă uzată, stații noi de pompare apă uzată și conducte de refulare aferente, din localitatea Agigea. Rețele apă Ovidiu, Cumpăna, Poiana. Aducțiuni Ovidiu, Poiana. Rețele de canalizare Ovidiu, Cumpăna, Poiana.
• CL 26 – Rețele apă Țăndărei, Căzănești, Fierbinți Târg și Dridu. Rețele de canalizare Tăndărei, Căzănești și Fierbinți Târg
• CL 28 – LOT 1: Rețele apă și canalizare Crevedia
• CL 32 – Reabilitare conducte aducțiune Constanța
• CL 35 – Reabilitare stație de pompare apă brută Galeșu; Reabilitare complex înmagazinare Palas: SP1, SP2 și rețele în incintă, Reabilitare puț P0-Constanța Nord, județul Constanța
• CL 44 – Rezervoare Albești, Faclia, Castelu, Tortoman. Stație pompare Albești, Faclia, Castelu, Tortoman. Foraje noi Poiana, Tortomanu. Stație de clorare Castelu, Tortomanu, Albești, Făclia. Gospodărie de apă pentru localitățile Dulcești, Moșneni și Pecineaga. Reabilitare stație pompare Cotu Văii. Stație de pompare Albești. Stație de pompare și stație clorare Limanu. Stație de pompare Mangalia.
• CL 47 – Stații de epurare apă uzată Băneasa, Negru Vodă. Stație de epurare apă uzată Jegălia. Stație de epurare apă uzată Căzănești

Până la sfârșitul anului 2022 vor fi recepționate 20 de contracte de lucrări în totalitate și unul parțial.

Investiții desfășurate de RAJA SA în Municipiul Constanța

Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în cadrul Municipiului Constanța a fost prevăzută în cadrul a 11 Contracte de Lucrări, la data prezentei 10 Contracte fiind atribuite și 1 Contract a fost publicat în SICAP. Valoarea totală a celor 11 contracte este de 524.964.051,17 lei cu TVA.

Pentru sistemul de alimentare cu apă au fost realizați și decontați 28 km, din cei 92 km propuși, înregistrându-se un progres fizic de 30.4%.

Pentru sistemul de canalizare menajeră au fost realizați și decontați 19 km din cei 49 km propuși, înregistrându-se un progres fizic de 38.8%.

Advertisement

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta