Politica
#ReferendumFamilie. Informaţii utile pentru alegători privind referendumul din 6 şi 7 octombrie
Cetățenii români cu drept de vot sunt chemați, din nou, la urne.
Senatul a adoptat, pe 11 septembrie, în calitate de for decizional, iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei potrivit căreia familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, nu pe cea consimţită între soţi.
„Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instituirea copiilor”, prevede modificarea adusă articolului 48 din Constituţia României.
Întrebarea care va fi adresată românilor cu drept de vot la referendumul pentru redefinirea familiei va fi:
„Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?”.
Referendumul pentru redefinirea familiei, în cifre
Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a anunţat, joi, că, pentru referendum, la nivel naţional sunt organizate 18.662 de secţii de votare, precizând că bugetul Prefecturii Capitalei a fost majorat cu peste jumătate de milion de lei, la cerere. De asemenea, tot ministrul Carmen Dan a anunțat, în cadrul aceleiași întâlniri că Ministerul Afacerilor Interne a lansat un clip video prin care transmite informaţii despre modalitatea de vot la referendumul din acest weekend. În conţinutul clipului se menţionează, succinct, câteva norme pentru respectarea Legii electorale.
Clipul video este intitulul „Tu votezi! MAI te informează” face referire la regulamentul de bază privind modalitatea de vot la referendum şi este postat pe site-ul MAI, la secţiunea „Referendum 2018”.
Totodată, Ministrul Afacerilor Interne a anunțat că au fost tipărite 21.099.107 de buletine de vot, 95.570 de ştampile cu menţiunea ”VOTAT” şi peste 19,4 milioane de timbre autocolante, pentru referendum, materialele fiind repartizate deja către Ministerul Afacerilor Externe şi către prefecturi.
Ministrul a mai spus că, la nivel naţional, sunt organizate 18.662 de secţii de votare.
În total, autoritățile centrale vor cheltui peste douăzeci de milioane de euro pentru organizarea acestui scrutin.
Românii vor vota la secţia de votare unde sunt arondaţi, conform listelor electorale permanente. Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, precum şi sediile acestora, vor fi aduse la cunoştinţa publicului de către primarii localităţilor şi Autoritatea Electorală Permanentă. Cetăţeanul care, în ziua referendumului naţional, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să îşi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o lista suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate.
Pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării, Ministerul Afacerilor Externe organizează secţii de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate. Ministerul Afacerilor Externe poate organiza, cu acordul autorităţilor străine, secţii de votare şi în afara secţiilor de votare menţionate.
Familia – definiția dată în alte țări
Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi România sunt singurele ţări din Uniunea Europeană care nu permit nici căsătoria între persoane de acelaşi sex, nici parteneriatele civile. Treisprezece din cele 28 de state UE permit căsătoria şi alte nouă au admis parteneriatul civil, potrivit România TV.
Danemarca a fost prima ţară din Europa şi din lume care a recunoscut parteneriatul civil între persoane de acelaşi sex, în 1989.
Potrivit aceleiași surse, în cealaltă direcţie, prima ţară europeană care a interzis căsătoria între persoane de acelaşi sex este Bulgaria, în 1991. Au urmat Lituania, Belarus şi Moldova, Ucraina, Polonia, Letonia şi Serbia, Muntenegru, Ungaria, Croaţia şi Slovacia, ca state care au definit prin constituţie căsătoria ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie.
Ţările din vestul Europei au prevăzut în legislaţie drepturi egale pentru cupluri formate şi din parteneri de acelaşi sex. România se numără printre ultimele 6 state din UE care nu încheie parteneriate şi votează pentru precizarea restrângerii accepţiunii termenului de “căsătorie” prin Constituţie.
Olanda a devenit prima ţară din lume care a legalizat căsătoria pentru cuplurile de acelaşi sex, în 2001, urmată de Belgia, Spania, Norvegia, Suedia, Portugalia, Islanda, Danemarca, Franţa, Marea Britanie, Luxembourg, Irlanda, Finlanda, Malta şi Germania (în 2017).
În Croaţia, referendumul din 2013 privind definirea căsătoriei în constituţie ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie a înregistrat o prezenţă la vot de 37,9% din care 65,87% au fost voturi “pentru”. După un an, în 2014, Parlamentul croat a recunoscut dreptul persoanelor de acelaşi sex de a încheia parteneriate civile, acestea având aceleaşi drepturi pe care le au cuplurile căsătorite, în afara celui de a adopta, chiar dacă admite partenerului unui părinte dreptul de a deveni tutore.
Prin aceasta, potrivit hărţii ILGA (The International Lesbian, Gay, Bisexual, Trans and Intersex Association) din Geneva, organizaţia internaţională acreditată de ONU care adună peste 1.300 de grupuri ce militează pentru drepturile minorităţilor sexuale din toată lumea, Croaţia se situează alături de Grecia şi Irlanda la jumătatea unui clasament care ia în calcul egalitatea în drepturi între majoritate şi minorităţi sexuale în Europa, cu 50%.
România, alături de Ucraina şi Lituania, este undeva la 20%.
