Exclusiv
Retrocedarea Zoea Rădulescu. Acte false, desființate după 23 de ani
O schiță cadastrală falsificată în urmă cu 23 de ani și o expertiză bazată pe aceasta au fost desființate DEFINITIV de secția penală a Tribunalului Constanța, printr-o încheiere din 16 mai 2022. Decizia deschide calea revizuirii unor hotărâri pronunțate de o fostă judecătoare, condamnată recent, pe fond, la 7 ani de închisoare, pentru abuz în serviciu și luare de mită. Miza acestor falsuri a fost retrocedarea abuzivă a unui teren agricol intravilan, de 19 hectare, situat pe malul lacului Siutghiol, în zona cartierului constănțean Palazu Mare, vizavi de centrul comercial Tom-Carrefour.
Beneficiara falsurilor, Zoea Rădulescu, moștenise teren agricol în comuna ei natală, Mihail Kogălniceanu. În fapt, autorii ei deținuseră aici 19 hectare de teren. Potrivit documentelor de la Arhivele Naționale, unul dintre loturi, situat în partea de nord a comunei, se învecina cu drumul Cogealacului. Până în 1999, terenurile moștenite de Zoea Rădulescu au fost oprite de la retrocedare, fiind incluse în exploatarea agricolă a fostului IAS – Ceres Mihail Kogălniceanu. Această societate exploata suprafețe agricole pe raza localităților Mihail Kogălniceanu, Năvodari, Lumina, Ovidiu și Constanța. O vreme, moștenitorii terenurilor au primit acțiuni în cadrul societății de stat, iar mai apoi li s-a recunoscut calitatea de locatori (un fel de proprietari fără titlu al terenurilor lucrate de societate). Abia în anul 1999, s-a decis la nivelul Guvernului Țărănist ca fostele IAS-uri să predea suprafețele exploatate către comisiile locale de fond funciar, aceasta din urmă având misiunea să le retrocedeze către moștenitori. În acel moment, Zoea Rădulescu deținea o funcție în Guvernul Țărănist. Iar în baza trecerii de care se bucura, se prezumă că și-a folosit influența pentru a obține mai multe înscrisuri prin care să i se garanteze, în mod fraudulos, că va primi moștenirea, nu la locul cuvenit, în comuna sa natală, ci direct în intravilanul Constanței, pe malul lacului Siutghiol.
Un serial de falsuri
O întâmplare de zile mari a făcut ca societatea Ceres să dețină două sole de teren cu același indicativ, A 510, una la Kogălniceanu și alta la Constanța. Vorbim de două terenuri diferite, cu suprafețe diferite, situate în localități diferite, care nu s-au învecinat niciodată. Cu toate acestea, politrucii care conduceau societatea Ceres au emis câteva adrese în beneficiul femeii din Mihail Kogălniceanu, în care își exprimau opinia că aceasta ar putea să primească terenul din Constanța. O opinie similară a exprimat și primarul din Mihail Kogălniceanu de la acea vreme, Traian Dinu. Iar un rol decisiv pentru povestea retrocedării l-a avut faptul că printre înscrisurile depuse de Zoea Rădulescu la primăria comunei sale, în anul 1999, s-a aflat la un moment dat și o schiță cadastrală, în copie xerox, a terenului din Constanța. Acest document nu avea un număr de înregistrare de la Oficiul de Cadastru, ci de la Primăria din Mihail Kogălniceanu, și nu se referea la un teren din această comună, ci la unul din Constanța. Ticluirea este evidentă.
Planurile fruntașei țărăniste s-au năruit într-o primă etapă. Și s-a întâmplat așa, deoarece, potrivit legii, Ceres a predat terenurile agricole pe care le lucra la Constanța către Comisia Locală Constanța. De asemenea, a predat terenurile pe care le lucra în Mihail Kogălniceanu către Comisia Locală din această comună. Tot după lege, Zoea Rădulescu a fost obligată să își ceară moștenirea de la comisia locală din comuna sa. Însă, printr-o șmecherie, procesele-verbale de punere în posesie întocmite de comisia comunală, pentru 18 hectare, iar nu pentru 19, consemnau numărul comun de solă, A 510, și absolut nimic despre vecinătăți. Omisiunea era cu tâlc și avea să-i folosească Zoei Rădulescu.
După cum spuneam, sola A 510 de la Constanța a intrat în rezerva de fond funciar a Comisiei Locale de la Primăria Constanța. Iar această comisie a retrocedat terenul de pe malul lacului Siutghiol către mai mulți constănțeni. Mai departe, persoanele puse în posesie și-au vândut terenurile primite către un om de afaceri (Gheorghe Alexa).
O fostă judecătoare rescrie geografia țării
Zoea Rădulescu nu s-a mulțumit cu această situație. Ca urmare, a încercat să convingă instanțele de judecată că procesele-verbale emise în favoarea sa de către Comisia Locală Mihail Kogălniceanu s-ar referi, în fapt, la terenurile din Constanța, de pe malul lacului Siutghiol, conform schiței cadastrale din anul 1999. În 2003, Curtea de Apel Ploiești i-a spulberat încă o dată speranțele. Această instanță a stabilit că femeia putea primi cele 18 hectare consemnate în procesele-verbale numai la Mihail Kogălniceanu, din sola A 510, în suprafață totală de 128,90 de hectare, iar nu în sola de la Constanța, care deși avea același indicativ, A 510, măsura doar 15,23 de hectare.
Cu toate acestea, Zoea Rădulescu a găsit o modalitate de a înfrânge hotărârea irevocabilă. Avocata ei a găsit un expert de la Medgidia, pe numele său Florin Dumitrescu. Pe baza schiței cadastrale și a corespondenței mai vechi cu Ceres și Comisia Locală Mihail Kogălniceanu, expertul a scremut un așa-zis raport de expertiză extrajudiciară. Acest înscris atesta că procesele-verbale de punere în posesie primite de Zoea Rădulescu de la Comisia Locală Mihail Kogălniceanu, pentru 18 hectare, s-ar referi în fapt la terenul de 19 hectare din Constanța, de pe malul lacului Siutghiol. Expertul nu a făcut niciun fel de măsurători, întreaga sa muncă fiind una de interpretare juridică a unor înscrisuri, deși nu avea competențe în acest sens.
Concluzia aiuritoare a expertului Florin Dumitrescu. Întreaga exertiză poate fi citită AICI.
Mai departe, fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, în două procese la rând, a anulat titlurile de proprietate ale persoanelor care primiseră terenul din Constanța, a anulat titlurile de proprietate primite de Zoea Rădulescu pentru cele 18 hectare din comuna sa natală, după care a obligat autoritățile în materie de fond funciar să-i predea femeii terenul de 19 hectare râvnit la Constanța. Jianu s-a bazat pe raportul de expertiză al lui Dumitrescu. Iar cum acesta nu era concludent până la capăt, a suplinit carențele lui… rescriind geografia țării. Fosta judecătoare a opinat că terenul de la Siutghiol, din dreptul actualului centru comercial Tom-Carrefour, ar fi fost situat inițial în comuna Mihail Kogălniceanu, intrând mai pe urmă în hotarul municipiului Constanța. Argumentația este o halucinație totală, fără nicio legătură cu realitatea.
Extras din hotărârea halucinantă a fostei judecătoare Jianu.
Prin aceste manevre, Zoea Rădulescu s-a pomenit proprietară peste un teren care valora câteva zeci de milioane de euro, în loc de terenul de câteva mii de euro la care avea dreptul în drumul Cogealacului.
Procese penale
După alți ani de la această potlogărie ordinară, Parchetul Curții de Apel Constanța l-a luat la scuturat pe expertul Florin Dumitrescu. Insul a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Condamnat pe fond, la Tribunalul Constanța, Dumitrescu avea să fie achitat, în anul 2019, la Curtea de Apel Constanța. Un complet condus de judecătoarea Adriana Ispas a stabilit că nu sunt dovezi că expertul ar fi cunoscut caracterul fals al documentelor (corespondență și schiță cadastrală) care i-au fost puse la dispoziție de avocata Zoei Rădulescu și pe baza cărora a întocmit raportul de expertiză.
Plecând de la această constatare, în 2020, Parchetul Curții de Apel a deschis o nouă anchetă, pentru uz de fals. Din capul locului, procurorii au căutat schița cadastrală în original. Numai că, ce să vezi, documentul nu există nicăieri în original. OCPI-ul nu-l are, Comisia Locală Mihail Kogălniceanu nu-l are, după cum nu-l are nici Comisia Locală Constanța (singura abilitată prin lege să dispună de teren). Evident că nici expertul Dumitrescu nu a avut documentul în original, ci o copie xerox care i-a fost pusă la dispoziție de către avocata Zoei Rădulescu. Se pare că planul cadastral a fost creat prin suprapunerea a două documente, situație care ar explica de ce nu există un original. În plus, în cadrul procesului penal s-a administrat proba cu expertiza judiciară topo-cadastrală. Iar concluziile expertului desemnat converg cu alte două expertize anterioare, efectuate în diverse proceduri penale. Ori toți acești experți spun la unison ceea ce se stabilise încă din 2003 cu putere de lucru judecat, anume că Rădulescu nu putea primi în anul 2000 decât terenul din comuna sa natală, nicidecum terenul situat în Constanța, pe malul lacului Siutghiol. Amplasamentele sunt diferite și se află la 18 kilometri distanță.
Toate aceste constatări nu au mai putut conduce la antrenarea răspunderii penale, din cauza prescripției. Însă procurorul de caz a sesizat judecătorul de cameră preliminară cu desființarea documentului fals și a înscrisurilor subsecvente (cel mai important dintre acestea fiind raportul de expertiză întocmit de Dumitrescu).
Judecătoria Constanța a admis cererea în parte, desființând doar schița cadastrală din anul 1999. Zoea Rădulescu, avocata ei, dar și omul de afaceri Gheorghe Alexa au depus contestație la Tribunal.
Zoea și avocata au aplat la toate chichițele posibile. Ca de exemplu, avocata s-a prevalat în contestația ei de o clasare pe care a obținut-o de la un parchet superior, după ce s-a autodenunțat pentru participație improprie la fals, în legătură chiar cu schița cadastrală din 1999. Iar pe lângă această clasare, a mai evocat o decizie civilă prin care a fost respinsă o revizuire cerută de Alexa în privința hotărârilor pronunțate de fosta judecătoare Jianu.
Intenția celor două femei a fost aceea de a-i convinge pe judecătorii de drept penal să nu se mai aplece asupra falsului, pe motiv că s-a mai cercetat și s-a clasat sau că s-a mai încercat o revizuire și s-a respins.
Manevra nu a ținut. Toate motivele invocate au fost analizate în detaliu și respinse argumentat de Tribunalul Constanța. Judecătorii au admis contestația lui Gheorghe Alexa, dispunând desființarea, nu doar a actului falsificat, ci și a înscrisurilor subsecvente folosite de Zoea Rădulescu în procesele prin care a reușit să-și mute moștenirea din drumul Cogealacului în intravilanul Constanței. Soluția a fost dată pe 16 mai 2022 și este definitivă. După cum spuneam, desființarea documentului falsificat și a înscrisurilor subsecvente deschide calea revizuirii hotărârilor civile pronunțate de fosta judecătoare Jianu.
Date de palmares
Trebuie să mai amintim că fosta judecătoare Corina-Eugenia Jianu a fost implicată și în alte retrocedări de răsunet, cele mai cunoscute fiind cariera de la Sibioara (mai multe detalii puteți afla AICI) și terenurile de pe malul mării, din zona Mamaia Nord-Năvodari. De altfel, Jianu a fost trimisă în judecată pentru retrocedările de la Năvodari, după ce procurorii au descoperit că primise mită un teren în zona Taberei de Copii, pe numele fiicei sale, în vederea pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege. Pe fond, fosta judecătoare a fost condamnată la 7 ani de închisoare. Dosarul se află în apel, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
