Prim-ministrul Nicolae Ciucă a prezidat, luni, reuniunea extraordinară a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dedicată pregătirii demersurilor pentru depunerea primei cereri de plată la Comisia Europeană, până la 31 mai.
„Calendarul foarte strâns pe care l-am urmărit pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din PNRR şi dialogul permanent între instituţiile statului român şi între Guvern şi Comisia Europeană fac posibilă transmiterea primei cereri de plată prin care România va beneficia de aproximativ trei miliarde euro sub formă de grant şi împrumut. Aceste resurse importante vor finanţa proiecte din toate componentele PNRR şi vor avea impact în mai multe domenii strategice pentru România. Este un efort instituţional care trebuie continuat pentru a obţine rezultate concrete, cu beneficii pentru cetăţeni”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.
În prima cerere de plată sunt incluse, conform calendarului de implementare al PNRR, cele 21 de jaloane şi ţinte îndeplinite de România în trimestrul patru al anului 2021. Cererea de plată include atât sprijin nerambursabil în valoare de 2.037.146.414 euro, cât şi sprijin sub formă de împrumut în valoare de 907.669.494 euro.
În cadrul reuniunii a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor aferente trimestrului al II-lea 2022 şi implementarea celor din trimestrul I ale aceluiaşi an. Totodată, s-a discutat despre calendarul de lansare a apelurilor de proiecte şi au fost prezentate concluziile rapoartelor privind auditul de sistem şi de operaţiuni.
Potrivit sursei citate, în cadrul PNRR, au fost prevăzute şi aprobate investiţii care includ 70 apeluri de proiecte competitive, cu o valoare totală de 13,909 miliarde euro (aproape jumătate din valoarea totală a PNRR), iar 60 dintre apelurile de proiecte au termen asumat de lansare anul acesta. Aceste proiecte sunt din următoarele domenii sănătate, solidaritate socială şi egalitate de şanse, mediu, investiţii, infrastructură şi lucrări publice, cercetare-inovare-digitalizare, energie, educaţie şi cultură.
Şeful Executivului a apreciat eforturile instituţiilor implicate în gestionarea PNRR şi a cerut menţinerea unui ritm susţinut pentru implementarea eficientă şi de calitate a proiectelor de investiţii şi a reformelor.
„Instituţiile statutului s-au mobilizat şi au colaborat pentru a asigura respectarea angajamentelor şi calendarului asumat de România în cadrul PNRR. Este un efort care trebuie continuat şi extins pentru a valorifica cele 30 de miliarde de euro de care România va beneficia prin PNRR în proiecte de modernizare şi dezvoltare a ţării”, a mai spus Ciucă.
