Centrala nucleară de la Peks – Ungaria a primit acceptul din partea Comisiei Europene pentru finanţarea cu 20 % ajutor de stat, restul de 80% este investiţie rusească.
Ungaria deţine la această oră patru unităţi de tip VVER-440, cu reactoare cu apă sub presiune de tip rusesc, fiecare cu o putere de 500 de MW. Reactoarele au fost puse în funcţiune între 1982 şi 1987. În 2014, cele două părţi, ungară şi rusă, au semnat la nivel guvernamental un acord prin care intreprinderea rusească Rosatom urma să construiască şi să livreze două noi unităţi-rectoare pentru Centrala Nuclearo-elctrică de la Paks. Cele două reactoare sunt cele mai noi proiecte de tip VVER cu o putere de 1200 de MW, aproape triplă faţă de cele existente la Peks. Proiectul este estimat la 12 miliarde de Euro şi beneficiază de o finanţare din partea statului rus, de 10 miliarde de Euro, care reprezintă 80% din proiect, acord semnat deja. Comisia Europeana a dat liber contractului dintre Ungaria şi compania rusă Rosatom pentru construirea a două noi unităţi în noiembrie anul trecut. Comisia a examinat dacă cele două aspecte legate de procurare şi finanţare pot fi considerate ajutor de stat. Pe 17 noiembrie, Comisia Europeană a închis procedura de „infringement” ce fusese lansată împotriva Ungariei pe motivul că achiziţia din bani publici destinată finanţării proiectului de la Peks îndeplineşte normele europene. Cu toate acestea, investigaţiile Comisiei pe această temă au continuat. Conform World Nuclear News, pe 6 martie 2017, Comisia Europeană şi-a dat definitiv acceptul pentru finanţarea proiectului nuclear de la Peks în forma sa actuală: 80% partea rusă şi 20% ajutor de stat al statului ungar. Cele două noi reactoare au trecut prin fazele de autorizare de mediu. Pentru că Centrala de la Peks este în apropierea graniţei cu România, la Oradea a avut loc la sfârşitul lunii septembrie 2015 o dezbatere publică pe tema construcţiei celor două noi reactoare. Compania de proiect MVM Paks II a primit acordul de mediu în septembrie anul trecut, iar în octombrie a depus cererea de acceptare a amplasamentului pentru cele două noi unităţi.
În 2018, Rosatom începe lucrările
Construcţia celor două reactoare va fi demarată anul viitor, iar Ungaria îşi propune să le inaugureze în 2025, respectiv, 2027. Aprobarea finanţării acestui proiect arată o relaxare a relaţiilor UE-Rusia şi apetitul scăzut al Bruxelului pentru înăsprirea sau chiar menţinerea sancţiunilor economice impuse Rusiei ca urmare a crizei ucrainene. De altfel, Vladimir Putin l-a vizitat anual pe preşedintele ungar Victor Orban, iar pe 2 februarie a avut loc cea de-a şaptea întâlnire consecutivă a celor doi. Conform World Nuclear News, pe 3 februarie 2017, Vladimir Putin a declarat la Budapesta:
„Proiectul costă 12 miliarde de euro şi 80% din finanţare este asigurată de un împrumut rusesc. Am abordat cu premierul ungar şi alte opţiuni. Suntem pregătiţi să finanţăm proiectul 100%, însă condiţiile acordului vor fi uşor diferite. Putem face asta. Rusia acorda o mare importanţă proiectului Paks II, a cărui construcţie va avea un management asigurat de corporaţia rusă de stat Rosatom”.
Premierul Victor Orban a făcut referire atunci la aprobarea finanţării ca ajutor de stat a 20% din valoarea proiectului care se afla sub investigaţia CE.
„Un subiect rămâne deschis şi aşteptăm decizia UE. Suntem convinşi că acordurile noastre sunt în deplină concordanţă cu cerinţele UE şi sperăm foarte mult ca în acest an să putem începe pregătirile şi să demarăm construcţia în 2018.” a declarat premierul ungar.
Orban a mai adăugat ca o revizuire a acordului interguvernamental din 2014 „nu este încă pe agendă”. „Vrem să mergem înainte cu ceea ce preşedintele Putin şi eu am semnat.”, a conchis Orban. Iată că la doar o lună de la declaraţiile lui Victor Orban aşteptările premierului ungar s-au materialiazat în acordul Comisiei Europene pentru acestă formă de finanţare.
