Conform datelor furnizate Ministerului Sănătăţii de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile, din data de 2 mai 2018 și până în prezent, au fost înregistrate 56 cazuri de meningite/meningo-encefalite cauzate de infecția cu virus West Nile, fiind înregistrate 6 decese.
Cazurile sunt din: Dolj 12, Iași10, București 8, Olt și Teleorman câte 4, Galați și Ilfov câte 3, Brăila și Giurgiu câte 2, Bacău, Tulcea, Bihor, Botoșani, Vrancea, Covasna, Mehedinți și Satu Mare câte 1 caz.
Cele șase decese au survenit la pacienți care prezentau co-morbidități. Trei dintre decese s-au înregistrat în București și câte unul în județele Iași, Galați și Covasna.
În fiecare an, în această perioadă se înregistrează o creștere a numărului de cazuri de infecție cu virus West Nile, care din păcate, în unele cazuri se soldează cu deces, mai ales la pacienții cu co-morbidități. Conform datelor sistemului de supraveghere al meningitelor/meningoencefalitelor produse de virusul West Nile, implementat după epidemia din anul 1996, situația din acest moment este comparabilă cu cea înregistrată în anii precedenți. Astfel, în anul 2017, la data de 30 august se înregistrau 16 cazuri depistate și 6 decese, iar în 2016, până la încheierea perioadei de supraveghere în 30 septembrie, au fost înregistrate 80 de cazuri și 8 decese.
Specialiștii consideră că sunt cazuri sporadice și nu e vorba de o epidemie, iar creșterea înregistrată este cauzată de perioada excesiv de ploioasă care a făcut dificilă distrugerea tânțarilor.
Pentru a elimina riscul de transmitere prin transfuzii, în toate centrele de transfuzii din țară s-au luat măsuri de siguranță. Sângele este testat suplimentar, astfel încât să poata fi depistată eventuala prezență a virusului în sângele recoltat.
Ministerul Sănătății recomandă autorităţilor administratiei publice locale să intensifice măsurile de dezinsecție în localităţi pentru a preveni răspândirea infecției cu virus West Nile.
Specialiștii menționează că infecția cu virus West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înțepătură de țântar.
Circa 80% din persoanele infectate nu prezintă simptome, însă în cazul în care identificaţi semnele şi simptomele de mai jos, specialiştii în sănătate publică ai Ministerului Sănătăţii vă recomandă să vă prezentaţi la cel mai apropiat cabinet medical:
•febră
•durere de cap intensă
•dureri musculare
•vărsături
•erupţii cutanate
În cazurile severe, complicate care afectează cel mai frecvent persoanele peste 60 de ani cu afecțiuni cronice (cancer, diabet, hipertensiune, boală renală cronică), pot apare şi alte simptome:
•rigiditate a gâtulu
•sensibilitate crescută la lumină
•convulsii
•frisoane
•oboseală cronică
•slăbiciune musculară
Ministerul Sănătăţii recomandă populației mai multe măsuri de protecţie:
– evitarea expunerii la ţânţari, îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;
– utilizarea substanţelor repelente de ţanţari;
– montarea de plase la ferestrele locuințelor pentru a împiedica pătrunderea țânțarilor;
– limitarea deplasărilor zonelor cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.)
– asigurarea măsurilor de desecare a bălților cu apă din jurul gospodăriilor;
– îndepărtarea recipientelor/obiectelor care favorizează acumularea apei și a gunoiului menajer.
Nu există vaccin sau tratament antiviral specific.
