Exclusiv
Sat fără câini! Juriștii Prefecturii au uitat din nou să se prezinte la un proces important
Prefectura Constanța a ajuns ca un sat fără câini. Ioan Albu și-a dat demisia și a dispărut din peisaj, după gafa apelului declarat tardiv în litigiul referitor la retrocedarea carierei de la Sibioara și după lectura, grăbită și cu glas tremurat, a platitudinilor omagiale de Ziua Constanței. Pe scaunul golit prin demisie nu s-a urcat, până acum, un nou prefect. Prin urmare, instituția a rămas în grija celor doi subprefecți… din care unul este plecat în concediu. În acest vid de putere și de coordonare, juriștii Prefecturii au uitat din nou să se prezinte la cel mai important litigiu al momentului, același care a jucat un rol în cererea lui Albu de a fi lăsat la vatră. Noul episod de amnezie s-a consumat ieri. Însă, în trecut, beteșugul uitării i-a bântuit la fiecare termen mai important al procesului pe juriștii Prefecturii. S-au scris articole pătimașe pe acest subiect, unele chiar în publicația noastră. Ba chiar un parlamentar de Constanța a depus o interpelare, în Camera Deputaților, cerând explicații pentru conduita procesuală nu tocmai sănătoasă. Juriștii în culpă au tras o limbă de lemn pe o hârtie oficială, băloșită în chip explicativ. După care au continuat să lipsească de la proces, bântuiți de același flagel al uitării.
O istorie, pe scurt
Litigiul care stârnește aceste amnezii fără leac a fost inițiat de Prefectură în anul 2017. Atunci, sub presiunea daunelor, instituția a cerut Judecătoriei Constanța să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate emis, ilegal, peste cariera de piatră de la Sibioara. Ilegal, dar pe baza unei hotărâri judecătorești, din 2008, prin care s-a dat eficiență zicerii avocatului Ionel Hașotti că ”nu există dovadă că există o exploatație de carieră de piatră”, pe terenul cerut spre retrocedare de clienții săi. Articolul 4 din Legea 1/2000 interzice retrocedarea carierelor în exploatare. Însă magistrații care s-au ocupat de caz știau legea pe sărite.
În realitate, pe teren funcționa încă din anul 1965 o carieră de piatră. Exploatarea a fost începută de IPMC Constanța, o întreprindere care făcea parte dintr-un trust național. După revoluție, acest trust a fost reorganizat sub denumirea Somaco. În anul 2005, părțile sociale ale SC Somaco Construct SRL Constanța au fost cumpărate cu 4 milioane de euro de firma Comprest Util, aparținând omului de afaceri Grigore Comănescu. După ce a plătit bani grei pentru carieră, în 2009, Grigore Comănescu s-a pomenit cu executorul judecătoresc la poartă. Așa a aflat de procesul de retrocedare, în care nu s-a obosit nimeni să-l citeze. În mod normal, legea protejează exploatațiile miniere. Ca dovadă că nu s-au retrocedat carierele marilor companii, precum Lafarge, iar retrocedarea carierei de la Sitorman a fost anulată de instanțele de judecată (vom reveni pe larg, într-un articol ulterior, la acest subiect).
Acțiunea prefectului
La 9 ani distanță, Prefectura a predat ”moștenitorilor” terenul decis spre retrocedare în anul 2008, fiind presată de clienții lui Hașotti, care au cerut daune de 500.000 de euro pentru întârzieri. Însă, la scurt timp, prefectul de atunci, Adrian Nicolaescu, a atacat titlul de proprietate în Justiție, arătând că s-a încălcat flagrant articolul 4 din Legea 1/2000 și că ”moștenitorii” reprezentați convențional de Ionel Hașotti nu dețin acte ulterioare anului 1945 prin care să facă dovada proprietății.
Un act cu aparență de fals
La începutul acestui an, Judecătoria a respins acțiunea prefectului. Judecătorul fondului a apreciat că ”moștenitorii” dețin acte ulterioare anului 1945, făcând referire la o notificare din anul 1947. Însă, acest înscris nu emană de la Arhivele Naționale, ci a fost adus de acasă de numita Elena Mitrofan, clienta avocatului Ionel Hașotti. Notificarea utilizează reguli gramaticale care au fost introduse abia de la 1 ianuarie 1954 (scrierea cu î din i) și conține informații contrazise de documente certe emise de Arhivele Naționale. Prin urmare, înscrisul are aparența unui fals – însă acest aspect nu a fost pus în discuția părților și nu a fost cunoscut de judecătorul fondului. Elena Mitrofan a mai adus de acasă acte false și într-un alt proces de retrocedare, din Mihail Kogălniceanu (detalii aici).
Până la proba contrarie
De asemenea, judecătorul fondului a apreciat că nu mai poate reexamina incidența articolului 4 din Legea 1/2000 care interzice retrocedarea exploatațiilor miniere, întrucât hotărârea de retrocedare din anul 2008, având putere de lucru judecat, ar exercita un efect pozitiv în noua cauză. În realitate, articolul menționat din lege nu a fost evocat deloc în procesul din 2008. În plus, efectul pozitiv subzistă, potrivit legii procesuale civile, doar până la proba contrarie, care s-a făcut cu prisosință în proces, însă nu a fost luată în seamă.
Apelul tardiv al lui Ioan Albu
Aceste argumente ”beton” puteau pecetlui soarta procesului în calea de atac. Ele au fost avute în vedere de Prefectura Constanța, care a redactat apelul, cum nu se putea mai bine. Însă fostul prefect Ioan Albu, al cărui tată a fost asociat în afaceri cu fratele avocatului Hașotti, celebrul senator Puiu, a trimis cererea de apel peste termenul legal. Cu alte cuvinte, apelul a fost declarat tardiv. Ulterior, Albu a dat vina pe femeia de la registratură, că nu ar fi înregistrat hotărârea judecătorească în ziua în care a sosit de la instanță. Justificarea este de-a dreptul puerilă, având în vedere că juriștii companiei miniere Somaco Construct, bănuind că se încearcă o măgărie, l-au anunțat pe prefect din timp despre ziua în care se împlinea termenul de apel. I-au zis, și zis a rămas. Căci fostul prefect avea misiunea să prăpădească procesul.
Joc pasiv, în continuare
În momentul de față, Instituția Prefectului încă este parte în proces, după ce a depus o cerere de repunere în termen pentru declararea apelului. Opinăm că acest demers a fost făcut mai mult de ochii presei și al organelor de cercetare penală. Căci, după cum se vede, juriștii Prefecturii nu înțeleg nici acum, în al 12-lea ceas, să se prezinte la termenele de judecată.
Judecătorii au amânat cauza și au stabilit un nou termen pe 8 august 2018.
