Societate
Scrisoare deschisă a fostei directoare a Liceului Traian: “Este un gust amar pe care mi-l lasă intrigile de budoar”
Astăzi, fostul director – Gabriela Costea – a transmis jurnaliştilor următoarea scrisoare deschisă, pe care o publicăm fără nici o adăugire.
“Gabriela COSTEA nu mai e director. E fost director al LICEULUI TEORETIC TRAIAN din Constanța. De ce fost? Pentru că ieri, 02.12.2019, am aflat din presă că echipa ISJ, care, aparent, promovează transparența, a luat decizia de a- mi înceta contractul de management.
Cum s-a ajuns aici? Mi s-a propus să mă ocup de conducerea acestui liceu la începutul lunii septembrie 2019, într-un vid de conducere creat de pensionarea precipitată a fostului director; propunerea a venit ca urmare a rezultatelor mele profesionale anterioare (peste 20 ani de activitate la catedra de limba și literatura română (cu rezultate notabile, și asta, fără falsă modestie!), a experienței de inspector școlar, cât și pentru modul meu de lucru în relațiile interumane.
Am început acest mandat într-un mod dificil, pentru că nu am preluat nimic de la nimeni, încercând să îmi lămuresc diferite aspecte și să acopăr lipsurile inerente ale unei școli, fie și ale uneia renumite, despre care nimeni nu vorbește, începând cu ”a face rost” de o stație și de boxele necesare pentru festivitatea de deschidere a anului școlar.
Timp de o lună am lucrat alături de colega mea, directorul adjunct, de dimineața până seara tâziu, având normă de predare și totodată, coordonând, participând sau realizând efectiv și, fără a fi exhaustivă, sute de documente, de la realizarea organigramei la desfășurarea activităților necesare pentru obținerea avizelor și autorizațiilor necesare derulării activității de învățământ, de la gestionarea bazei materiale la coordonarea activităților legate de elaborarea Regulamentului Intern și a Regulamentului de Ordine Interioară, organizarea ședințelor Consiliului Profesoral și ale Consiliului de Administrație, stabilirea tematicii și a graficului Consiliului Profesoral, a tematicii și a graficului Consiliului de Administrație, actualizarea programului anual de achiziții publice, coordonarea comisiei de întocmire a orarului, întocmirea fișelor de atribuții pentru membrii Consiliului de Administrație, a fișelor posturilor pentru personalul din subordine, verificarea completării și semnării de către toți angajații a contractelor de muncă, coordonarea și colectarea datelor statistice pentru sistemul național de indicatori pentru educație și introducerea datelor în Sistemul de informații Integrat al învățământului din România (SIIIR), audiențe, stabilirea componenței catedrelor și comisiilor din cadrul unității de învățământ, elaborarea instrumentelor interne de lucru, utilizate în activitatea de îndrumare, control și evaluare a tuturor activităților care se desfășoară în unitatea de învățământ etc.
La data de 13. 10. 2019, după doar o lună de mandat, am aflat că reprezentantul elevilor în Consiliul de Administrație a postat un tabel cu sume plătite în anul 2018 de părinți pentru asigurarea pazei. (Menționez că în 2018 nu eram directorul instituției și nicodată, dar niciodată, nici în calitate de simplu profesor, nici de diriginte, nu am solicitat și nu am primit bani sau alte favoruri din partea părinților sau din partea elevilor. Ca director, nici atât!!!). A doua zi, am rugat să fie chemată să lămurim despre ce este vorba și am realizat că deschide telefonul și mă înregistrază. Am fost stupefiată. De ce oare ar face un elev așa ceva? Doar voiam să văd despre ce este vorba exact și să o întreb de ce nu a încercat să își spună nemulțumirile mai întâi în consiliul din care face parte.
Apoi a început bâlciul deșărtăciunilor cu diferite incitări și am înțeles scopurile, motivele și mijloacele folosite. Din cauza prezentărilor tendențioase sau chiar mincinoase uneori, cei care nu au înțeles dedesubturile s-au inflamat de parcă eu personal eram vinovată de modul deplorabil de subfinanțare al învățământului, în general și al Liceului Teoretic Traian, în particular, fiind înjurată, hărțuită și pusă la zid. Am trecut peste toate aceste mizerii și am solicitat, verbal și în scris, ajutorul autorităților locale care ba nu au răspuns deloc la solicitarea deblocării postului de paznic (ISJ Constanța în speță, cu o…scrisoare pierdută) sau au refuzat elegant acordarea fondurilor pentru instalarea unui sistem de alarmare sub precizarea că cererea nu este ”conformă” (Primăria Constanța); în presă, toată lumea vorbește că da, ”se vor da”, realitatea fiind alta.
Au urmat nenumărate plângeri, sesizări, reclamații, solicitări, telefoane anonime, pe diferite motive și la diferite instituții, toate menite să hărțuiască și la care am fost nevoită să răspund pentru că, nu-i așa, unitatea de învățământ nu are prevăzută în organigrama sa un compartiment de informare și relații publice, acestă activitate revenind conducerii instituției.
La pachet, amenințări voalate sau fățișe ale potentaților zilei, dintre care un senator de Constanța și un consilier local, care nu au venit să mă întrebe de ce anume are nevoie școala pentru o bună funcționare, (pentru că unii doar trâmbițează sloganuri cu ”România educată”!!!), ci au venit să facă presiuni politice; am înțeles din toată această ”atenție” că incomodez și că, în final, voi fi demisă, însă am refuzat să cedez, așa cum probabil doreau.
Au fost derulate diferite anchete, care de care mai interesante: MEN, actualmente MEC, ISJ, AVOCATUL POPORULUI; reprezentantul AVOCATULUI POPORULUI a făcut o anchetă care, doar eufemistic vorbind, poate fi numită subiectivă și intruzivă: nu a audiat toți partenerii de dialog din școală (profesori, CONSILIUL ȘCOLAR AL ELEVILOR, ASOCIAȚIA DE PĂRINȚI din LICEUL TRAIAN) preferând să audieze o singură persoană, pe reprezentantul elevilor în CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE, fără să consemneze că ASOCIAȚIA DE PĂRINȚI, legal constituită, poate să sprijine în mod legal școala, făcând ulterior diferite recomandări hilare și fără concordanță cu procesului verbal de ”constatare” de genul ”organizarea concursului pentru ocuparea celui de-al treilea post de paznic”, ”trecerea paznicilor din regim de noapte în regim de zi” și altele asemenea. Păi doamna ”meneger” Weber nu știe că posturile personalului nedidactic sunt blocate? Că este obligația conducerii instituțiilor publice să asigure paza continuă a acestei instituții? Păi cine să se ocupe dacă toți aruncăm pisica în curtea vecină și ne prefacem în presă că ”avem toată disponibilitatea”? Anchetatorii care ”s-au autosesizat din presă” precum că ASOCIAȚIA DE PĂRINȚI plătește paza nu au reușit să citească și comentariile, că este o problemă generalizată a învățământului sau doar atât au fost lăsați să vadă?
Ceea ce doresc să semnalez este faptul că nu m-am implicat în activitatea Asociației de Părinți și nu am pretins nici în mod direct și nici prin interpuși niciun fel de taxă reprezentând fondul școlii. Asociația de Părinți a sprijinit în anul școlar precedent inițiativele fostei conduceri a liceului, initiative de a organiza diverse evenimente precum serbări școlare, premierea elevilor olimpici sau paza unității școlare prin contractarea unei firme de pază.
Ironia sorții face ca, în anul 2012 să fi fost demisă din poziția de inspector școlar de la ISJ Constanța sub diferite pretexte, deoarece se bănuia că fac parte din PDL/ PNL, lucru absolut neadevărat; azi, sunt suspectată că fac parte din PSD, lucru la fel de neadevărat; singurul partid din care fac parte este CORPUL DASCĂLILOR. Dar este cu desăvârșire adevărat că cei a căror profesiune este colportarea sunt doar niște mărunți politruci care nu au altă modalitate de afirmare.
Dacă ar fi fost curioși, ar fi aflat că înaintașii mei pe linie paternă, din familia INCULEȚ, au fost toți condamnați politic sau surghiuniți, motiv care m-a determinat să nu mă apropii niciodată de politică.
Se pare, însă, că pentru a promova în carieră, nu de caracter sau de profesionalism ai nevoie, ci doar de apartenența la un partid sau altul și lucrul acesta este ca un cancer al societății românești și că suntem sortiți să fim conduși mereu și mereu de și în favoarea rațiunilor partinice .
Este fără dubiu că toate aceste atacuri au fost regizate de către persoane apropiate mediului didactic, afiliate politic, persoane cu acces imediat la resurse, instituții publice și media, având ca unic scop vacantarea postului, prin îndepărtarea persoanei incomode și ocuparea lui de persoane cu ”origine sănătoasă”; ar fi interesant dacă cei care s-au ocupat cu blocarea activității instituționale prin intermediul bombardării cu sesizari, etc. și-ar declara apartenețele politice, s-ar prognoza ușor direcțiile viitoare, relațiile de tot felul și s-ar releva interesele, adesea altele decât învâțământul de calitate.
In final, este un gust amar pe care mi-l lasă intrigile de budoar ale persoanelor cu apucături machiavelice care doresc doar să se cațere și să sufoce asemenea plantelor parazit, care propun demagogic măsuri populiste și irealizabile pe termen scurt și mediu, având, de fapt, în minte, doar propria agendă, asemeni ”ilustrului” Coriolan Drăgănescu al lui Caragiale, pentru că nimeni nu poate schimba o instituție în două luni și asta în condițiile în care nu există resurse suficiente sau cadrul legal.
Îmi pare rău că, pentru o funcție efemeră, s-au aruncat atâtea resurse în joc, târând în scandaluri ipocrite numele unei instituții respectabile; de asemenea, am motive temeinice de suspiciune asupra gradului de libertate și obiectivitate în ceea ce privește un anumit segment al presei, și vom vedea câți din cei care au trunchiat declarații sau le-au inventat vor publica și acest drept la replică.
Mi-am dorit dintodeauna să fiu profesor și am intrat pe ușa din față a liceului cu peste 2 decenii în urmă, pregătindu-mă să fiu la înălțimea misiunii pe care mi-am ales-o, și, pentru mine, cel puțin, este o onoare să fiu DOAR profesor, deși nu credeam să ajung să spun, asemeni lui Cicero: ”O tempora! O mores!!”
Gabriela COSTEA,
DOAR profesor”
