Politica
Senatorul Remus Negoi dă raportul pentru ultimele șase luni de activitate. Vezi pe ce proiecte și-a pus amprenta
S-a încheiat sesiunea parlamentară, iar în ultimele 6 luni de activitate în Senat parlamentarul constănțean Remus Negoi a susţinut şi votat mai multe proiecte de lege, printre care şi iniţiative proprii. Unele dintre aceste legi nu au fost adoptate deoarece, aşa cum ne-am obişnuit, coaliţia sărăciei pune mai presus de interesele cetăţenilor propriile scopuri.
„Alături de colegul meu Andrei Postică am depus o inițiativă legislativă prin care autoritățile locale sunt obligate să pună în ședințe de dezbatere publică toate proiectele de acte normative din 5 domenii de importanță majoră pentru comunitate: strategii, adoptarea bugetului, rectificările bugetare, impozite și taxe locale, organizarea și funcționarea serviciilor publice. Inițiativa legislativă vine în urma unei serii de întâlniri cu secretari generali din primării, consilieri locali, consilieri județeni, viceprimari sau primari. În acest moment legislația prevede obligativitatea consultării publice pentru actele normative importante din administrațiile publice locale, doar dacă această consultare este solicitată, în scris, de asociații legal constituite sau de alte autorități publice. Coaliţia sărăciei a votat împotriva legii.
Tot în această sesiune parlamentară, am votat şi legea 25/2022 privind crearea cadrului legal pentru protejarea mediului marin împotriva efectelor deversărilor ilegale de deșeuri provenite de la navele care folosesc porturile românești. Legea contribuie la îmbunătățirea procesului de predare-primire controlată în instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite de la nave şi ar trebui să pună ordine în portul Constanța. Fiecare administraţie portuară trebuie să elaboreze şi să implementeze un plan corespunzător de preluare şi gestionare a acestor deşeuri.“, a spus Negoi.
Un alt proiect dezbătut în Senat în ultimele 6 luni și pentru care senatorul Remus Negoi și-a adus contribuția este cel referitor la colectarea timbrului monumentelor istorice. În Lista monumentelor istorice din România figurează peste 30.000 de obiective, însă statisticile sunt îngrijorătoare în ceea ce priveşte starea de conservare a multora dintre acestea. Timbrul Monumentelor Istorice reprezintă unul dintre puţinele instrumente naţionale de finanţare pentru protejarea acestora, spune Negoi. Legea prevede alocarea a 3% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc către Ministerul Culturii, pentru Institutul Naţional al Patrimoniului, în vederea finanţării lucrărilor de restaurare, conservare şi consolidare a monumentelor istorice.
„Am susţinut proiectul în Comisia economică a Senatului, iar votul a fost “pentru” în unanimitate. O altă lege pentru care am votat în parlament şi pe care am susţinut-o şi printr-o intervenţie în plenul Senatului este cea care prevede asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix. Romania are nevoie de o reglementare în domeniul accesului la servicii de internet, mai ales în contextul în care a fost promulgată legea USR care oferă posibilitatea plăţii online a impozitelor şi taxelor pentru toţi cetăţenii. Propunerea legislative stabileste dreptul persoanelor fizice din România de a li se asigura accesul la cel puţin un serviciu funcţional de internet în bandă largă, prin intermediul unei conexiuni la punct fix.
Una dintre cele mai importante legi pe care le-am votat este legea offshore care permite exploatarea gazelor din Marea Neagră. Actul normativ asigură securitatea energetică a României prin faptul că statul poate oricând să intervină şi să redirecţioneze gazele către piaţa românească în caz de criză energetică, iar în cazul contractelor bilaterale care se vor încheia Agenţia Naţională a Rezervelor Statului are drept de preempţiune. Din păcate, amendamentul USR referitor la directionarea către Pilonul 2 de pensii a banilor care revin statului român din exploatarea gazelor din Marea Neagră nu a fost adoptat. Conform calculelor am fi putut ajunge fiecare dintre noi să avem până la 30.000 euro pentru pensie pentru un stagiu complet de cotizare.
Pentru a face dreptate zecilor de mii de medici de familie, specialişti sau stomatologi am votat pentru legea 227/2022 prin care activitatea medicilor în cabinetele individuale va fi considerată vechime în muncă. Acest lucru este posibil cu respectarea a două condiţii, aceştia să fi avut venituri nete de cel puţin 12 salarii minime brute şi să fi achitat contribuţiile datorate bugetului asigurărilor sociale de stat.“, afirmă Remus Negoi.
Parlamentarul USR spune că fenomenul vânzării copiilor în Romania a luat amploare începând cu anul 1990 şi până acum mii de minori au fost vânduți, fiind trataţi ca o simplă marfă în scopul obţinerii de avantaje materiale.
„De aceea am susţinut legea care incriminează faptele prin care copiii cădeau victime vânzării, prin ocolirea procedurilor de adopţie. Propunerea legislativă, inițiată de parlamentarii USR a remediat un vid legislativ în această materie.
Sănătatea publică este un subiect care ar trebui să ne preocupe pe toţi, iar riscul nutriţional este cel mai mare risc la adresa sănătăţii publice atât în România, cât şi în Europa, alimentaţia necorespunzătoare fiind cauza a numeroase boli. Am votat pentru legea 335/2022 privind etichetarea nutriţională voluntară Nutri Score. România are nevoie de un nou sistem de etichetare nutriţională, vizual, bazat pe o structură cromatică, uşor de interpretat, care să informeze consumatorul indifferent de nivelul de educaţie al acestuia. Sistemul a fost aplicat deja în mod voluntar în mai multe ţări europene, iar studiile au arătat că o astfel de inscripţionare cromatică este asociată cu alegeri alimentare mai sănătoase. Legea a fost respinsă la vot în Senat, desi parlamentarii USR au votat pentru.
Un alt proiect votat de grupul parlamentar USR este cel care prevede ca taxa pe viciu să ajungă direct la Ministerul Sănătăţii. Cu o alocare de sub 6% din PIB, la jumătatea mediei UE, sistemul sanitar românesc este subfinanţat, iar consecinţele acestui fapt sunt deosebit de grave: unităţi medicale care funcţionează în clădiri vechi şi uneori insalubre, autorizaţii de funcţionare temporare, dotare precară, personal insuficient, materiale sanitare de proastă calitate. În prezent taxa pe viciu nu ajunge la Ministerul Sănătăţii, ci la Ministerul Finanţelor, de unde alocările pentru sănătate sunt în permanentă concurenţă cu alte priorităţi bugetare, de multe ori doar populiste. Legea 336/2022 propune ca această taxă să meargă direct la Minsiterul Sănătăţii ca venituri prroprii cu indicarea obiectivelor de finanţare, însă proiectul a fost respins la vot.“, a mai spus Remus Negoi.
