Exclusiv
Sentința lui Nicolae Matei s-a amânat din nou. Între timp, CJUE ar putea desființa prosteala cu prescrierea răspunderii penalilor din România
Pronunțarea în dosarul penal al retrocedărilor de la Năvodari, fixată pentru 24 mai 2023, a fost amânată din nou de Înalta Curte de Casație și Justiție. Noul termen de pronunțare a fost stabilit pentru 7 iunie 2023.
Dosarul retrocedărilor de la Năvodari privește, în principal, fapte de corupție săvârșite de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, și de fosta judecătoare de fond funciar, Corina Eugenia Jianu. În rechizitoriul cauzei, întocmit în anul 2014, se afirmă că fosta judecătoare a admis mai multe cereri de retrocedare a unor terenuri de pe malul mării, din zona Mamaia Nord-Năvodari, după ce ar fi fost mituită de fostul primar Nicolae Matei. Persoanele puse în posesie nu aveau dreptul să primească terenuri în zona cu un uriaș potențial imobiliar și turistic, ci suprafețe agricole aflate la kilometri distanță de litoral, în câmpurile din vecinătatea localităților Lumina și Sibioara. În dosar sunt analizate cinci titluri de proprietate emise în perioada 2010 – 2012, pentru o suprafață de peste 75 de hectare de pământ. O parte din terenurile retrocedate de pe malul mării au ajuns ulterior în posesia familiei fostului primar Nicolae Matei. La baza transmiterii bunurilor au stat antecontracte încheiate înainte de pronunțarea hotărârilor de retrocedare, după același patent folosit de Radu Mazăre în retrocedările similare de la Constanța.
În 2020, Curtea de Apel București a soluționat pe fond dosarul retrocedărilor de la Năvodari. Nicolae Matei a primit 9 ani de închisoare, iar fosta judecătoare Jianu, 7 ani. Victoria Căpățână, o moștenitoare care a fraudat sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor de judecată, alegând ca dosarul ei să fie judecat de Jianu, a fost condamnată pe fond la 4 ani și șase luni de închisoare. Alte două persoane implicate în operațiuni de spălare a banilor proveniți din tranzacționarea terenurilor au primit 4 ani, respectiv 3 ani de închisoare cu executare.
Condamnații, dar și alte zeci de persoane interesate (în principal cumpărători ai terenurilor în discuție), au declarat apel. Calea de atac a fost judecată la ÎCCJ. Instanța supremă a rămas în pronunțare încă din luna noiembrie 2022. Pronunțarea a fost amânată succesiv până la 24 mai 2023, iar acum pentru data de 7 iunie 2023, după cum am arătat mai sus.
Judecătorii trebuie să ia o decizie grea, într-o situație legislativă extrem de favorabilă persoanelor acuzate de corupție în România. Iată despre ce este vorba.
Prescripția
În anul 2018, Curtea Constituțională a României, prin decizia 297, a stabilit neconstituționalitatea articolului 155 aliniatul 1 din Codul Penal. Potrivit acestui articol, cursul prescripției se întrerupe la îndeplinirea oricărui act de procedură. Ori Curtea a decis că doar actele comunicate au puterea să stopeze scurgerea timpului în favoarea celor acuzați. Deci nu orice act de procedură, ci doar cele aduse la cunoștința învinuiților/inculpaților.
În octombrie 2022, Curtea Constituțională s-a pronunțat din nou pe același articol din Codul Penal. Și a stabilit cu această ocazie că legiuitorul (Parlamentul sau Guvernul, prin intermediul unei ordonanțe simple sau de urgență) avea obligația să pună articolul din Cod în acord cu Constituția, în 45 de zile, ceea ce n-au făcut adormiții. Pe culpa lor, s-a ajuns practic în situația în care, între 2014 și 2022, nu există niciun text de lege valid cu privire la întreruperea prescripției. Așadar, în această perioadă, nimic, dar absolut nimic, nici măcar o condamnare pe fond, nu ține în loc scurgerea termenului de prescripție.
Mai departe, ÎCCJ (prin decizia 67/2022) a stabilit că legea penală din care a fost scos articolul despre întreruperea prescripției are valoarea unei legi penale mai favorabile, care se aplică și retroactiv, din 2014 în 2022. Din 2014, pentru că atunci a intrat în vigoare noul Cod Penal, cu acest articol neconstituțional. Până în 2022, pentru că în acest an Guvernul a dat în sfârșit o ordonanță care reglează situația.
Urmarea este arhicunoscută: corupții din această țară beneficiază de situație, scăpând de condamnări, pe motiv de prescripție. Cel mai probabil, mecanismul urma să se aplice și în dosarul retrocedărilor de la Năvodari, unde faptele penale datează din perioada 2010-2012.
Dar, între timp, s-a mai întâmplat ceva.
Situația va fi tranșată de CJUE
În februarie 2023, Curtea de Apel Brașov a cerut lămuriri cu privire la mecanismul prescripției de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Iar CJUE nu agreează, de principiu, situațiile ca asta de la noi care conduc la impunitatea unor șmecheri, pe motiv că alți șmecheri (de conivență cu primii) n-au făcut ce erau obligați să facă. CJUE a analizat cererea Curții de Apel Brașov în procedură de urgență, pe 10 mai 2023 (vezi AICI). În curând ar trebui să apară o soluție care să limpezească prosteala asta din România, prin care cei judecați de corupție ajung să scape cu prescripția.
Ca un detaliu interesant, în multe instanțe penale din România, procurorii cer în această perioadă amânarea cauzelor penale, în așteptarea soluției CJUE.
Până acum, gura slobodă a lumii vorbea despre posibila achitare cu prescripția în dosarul retrocedărilor de la Năvodari. Rămâne de văzut cum se va termina această poveste după ce se va pronunța CJUE.
