Analiza pe cohortă este focalizată pe o generaţie care parcurge un întreg ciclu şcolar și oferă o imagine de mai mare acurateţe cu privire la dimensiunea fenomenului de abandon în unităţile de învăţământ și categoriile de elevi care sunt în prezent cele mai afectate. În ultimii ani, deși abandonul pe cohortă se reduce în cazul tuturor ciclurilor de învăţământ, se constată că o proporţie mai mare de copii nu participă la educaţie ca urmare a condiţiilor de dezavantaj familial, economic, social, de unde rezultă o rată netă ajustată de cuprindere mai mică, dar un nivel mai scăzut al abandonului înregistrat pe parcursul unui ciclu. La nivelul învăţământului preşcolar s-a observat o creştere a participării la educaţie a copiilor de vârste mici (de la 65% la 86% în cazul copiilor de 3 ani), rata de cuprindere cea mai mare fiind specifică, copiilor de 4 şi 5 ani ca urmare a implementării clasei pregătitoare. „Raportul de faţă este important pentru că aduce, în mod riguros şi documentat, o imagine de profunzime privind abandonul şcolar. Am speranţa ca rezultatele şi concluziile incluse aici să fie analizate nu doar de factori de decizie de la nivel naţional, ci şi de cele de la nivel judeţean şi local, pentru că rezolvarea provocărilor curente privind participarea la educaţie a copiilor ţine de un context specific. Numai cu implicarea şi sprijinul actorilor locali relevanţi vom putea sprijini în mod real copii şi tinerii în risc, iar aceste măsuri trebuie în mod sistematic urmărite. Dacă indicatorii privind participarea la educaţie se vor îmbunătăţi, vom şti că aceste măsuri funcţionează cu adevărat”, a declarat Liviu Marian Pop, ministrul Educației Naționale. Deși se înregistrează o reducere semnificativă a decalajului dintre mediul urban și rural, se menține diferența semnificativă dintre cele două medii de rezidență în defavoarea celui rural. „Indiferent de locul unde s-au născut, de abilitate sau dizabilitate, de situația economică a familiei, de gen și etnie, toți copiii au dreptul la educație de calitate. Studiu de față ne arată, pe de o parte, zonele unde s-au înregistrat progrese, iar pe de altă parte unde trebuie să adaptăm politicile publice astfel încât să fie asigurată echitatea și fiecare copil să aibă șanse egale. Modelul nostru din Bacău demonstrează eficacitatea serviciilor integrate pentru copii și impactul educației incluzive de calitate”, a spus Pieter Bult, reprezentant UNICEF în România. Conform datelor din studiul elaborat de Institutul de Științe ale Educației și UNICEF în România, 391.000 de copii sunt în afara sistemului de educație. 8 elevi din 10 în vârstă de 15 şi 16 ani finalizează învățământul obligatoriu, în timp ce doar 7 elevi din 10 finalizează liceul sau învăţământului profesional. Unul din patru tineri de vârstă corespunzătoare nu mai continuă studiile după clasa a VIII-a sau după ce au reuşit să finalizeze învăţământul obligatoriu de 10 ani.