Un proiect de-a dreptul inedit se va afla mâine în atenția specialiștilor Agenției pentru Protecția Mediului din Constanța. Este vorba de împădurirea unor parcele agricole, cu soluri degradate, aflate în bună parte în cuprinsul ariilor naturale protejate Cheile Dobrogei și Recifii Jurasici Cheia. Inițiativa îi aparține omului de afaceri Ion Iacobici, soțul primăriței din comuna Grădina. ÎntreprindereaIndividuală Iacobici V. Ion a întocmit un memoriu în vederea obținerii avizelor necesare pentru a împăduri 105,27 de hectare de teren. Investiția afectează 31 de parcele distincte, grupate în 19 blocuri fizice răspândite în jurul comunei Grădina. Așadar, dacă proiectul va fi avizat favorabil, nu se va înființa o pădure mare, ci 19 păduri mai mici. 51 de hectare din suprafața propusă spre împădurire se află în cuprinsul ariei naturale protejate Cheile Dobrogei, iar 4 hectare în cuprinsul ariei Recifii Jurasici Cheia (o zonă unde s-au descoperit, în trecut, 80 de specii fosile din perioada jurasicului, dar și un molar de Homo Sapiens Fossilis). Trebuie să menționăm că parcelele propuse pentru împădurire, deși se află în mare parte în cuprinsul celor două arii naturale protejate, au toate destinație agricolă, au fost intens cultivate în trecut și datorită caracterului secetos al zonei se află în diverse stadii de degradare a solurilor. Din acest punct de vedere, introducerea lor în circuitul forestier reprezintă o măsură de ameliorare și de refacere ecologică, demnă de toată lauda. Pe de altă parte, Ion Iacobici este cel mai important cultivator de terenuri agricole din Grădina, astfel că investiția sa în împădurire are nu doar scopuri ecologice. El vizează un efect pozitiv pe care pâlcurile de pădure le-ar putea genera asupra celorlalte terenuri agricole pe care le lucrează în comuna sa. În primul rând, împădurirea schimbă, în timp, direcția curenților atmosferici și generează un climat mai blând, ba chiar și speranța unei schimbări a regimului de umiditate. În al doilea rând, beneficiile perdelelor forestiere pentru agricultură sunt prea cunoscute ca să le mai descriem aici. În sfârșit, la o maturitate preconizată la 5-7 ani a speciilor plantate, apare posibilitatea exploatării culturii de masă lemnoasă, ceea ce conferă investiției o nouă valență profitabilă. Potrivit memoriului publicat pe site-ul APM Constanța, pe terenurile propuse urmează să se planteze stejari brumării, tei, plopi negri, ulmi, frasini și diverși arbuști.