Decizia Curții Constituționale a României (CCR) în privința alegerilor prezidențiale a fost una justificată? Se pare că nu, ne spune deputatul Stelian Ion, care a citit un raport făcut public astăzi de Comisia de la Veneția despre anularea alegerilor prezidențiale din România.
Stelian Ion spune că modul cum a acționat CCR este cel puțin unul abuziv, la această concluzie ajungând și cei la Comisia de la Veneția.
„Comisia de la Veneția ne spune suficient de clar, pentru cine vrea să înțeleagă, că modul în care CCR a anulat la noi alegerile prezidențiale a fost unul abuziv.
Nu o spune direct, dar din analiza acestei decizii raportată la modul concret în care a procedat CCR nu reiese altă concluzie.
Trebuie să ne uităm cu mare atenție la concluziile Comisiei de la Veneția pentru că explicațiile date, procedurile care trebuie urmate în astfel de situații excepționale, reprezintă temelia pentru apărarea democrației și eliminarea oricăror abuzuri.
Câteva remarci desprinse din lectura acestei decizii:
* CCR ar putea anula alegeri naționale numai în situații excepționale, iar această atribuție trebuie prevăzută explicit în lege. Este o primă concluzie a Comisiei de la Veneția. Ce s-a întâmplat la noi? CCR a luat decizia anulării alegerilor prezidențiale peste lege, circumstanțele excepționale nu au fost deloc clarificate, nu a existat nicio procedură transparentă. De fapt, nimeni nu știe de ce și pe baza a ce dovezi a decis CCR ca în România să nu mai fie al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Sau poate știe președintele Iohannis, care a mai căpătat câteva luni de stat la Cotroceni prin aceeași decizie a CCR.
* Sesizarea din oficiu a CCR nu a fost una corectă pentru ca nu era prevăzută expres de lege. CCR și-a arogat puteri exorbitante și prin asta a încălcat regulile de bune practici în materie electorală și a afectat democrația.
* Perioada interimatului trebuia să fie una foarte scurtă. Ea trebuie să rezulte clar din lege. În cazul lui Iohannis, prelungirea acestui mandat pentru o perioadă atât de lungă, printr-o interpretare forțată a legii, poate fi și ea considerată o formă de abuz.
Concluziile și recomandările Comisie de la Veneția:
- Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui luate de cel mai înalt organ electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de către cel mai înalt organ judiciar, curtea constituțională sau o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organ judiciar [alin. 21]. În cazul nostru nu au fost luate de Biroul Electoral Central și, în orice caz, nu a putut fi contestată.
- Puterea curților constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar [alin. 27]. Așa cum am arătat deja, CCR și-a arogat acest drept fără să existe nicio reglementare expresă în lege, comițând astfel un abuz grosier.
- Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanțe excepționale ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral să fi afectat rezultatul votului [paragrafele 18 și 39].
Nici raportat la această concluzie nu se poate spune ca decizia CCR a fost una justificată. Se putea, în extremis, anula doar primul tur al alegerilor. Urmând ca acesta să fie reluat.
- Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerilor; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, iar puterea de apreciere a judecătorului care ia în considerare chestiunile electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile [para 16, 28, 31, 33].
Nu a existat o procedura echitabila, contencioasă privind anularea alegerilor, competitorii nu și-au putut prezenta în fața unei instanțe imparțiale punctul de vedere într-un termen rezonabil. Decizia CCR nu a fost suficient și convingător motivată. Probele invocate au fost neconcludente.
- Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale de către stat, părțile interesate electorale publice și private și pe influența mass-mediei și, în special, a rețelelor sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din în străinătate [punctele 48 și 49].
F.Statele ar trebui să reglementeze consecințele distorsiunilor informaționale, atacurilor cibernetice și a altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde acces echitabil și echitabil la media online, iar reglementările ar trebui implementate pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de pe internet nu favorizează anumite partide sau candidați [punctele 54 și 55]
- Regulile generale privind finanțarea campaniei și transparența ar trebui aplicate campaniilor online care folosesc platforme de social media; Statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze că publicitatea electorală online trebuie să fie identificată ca atare și să fie transparentă și că rețelele de socializare să fie obligate să dezvăluie date despre publicitatea politică și sponsori.
————————————————————————
CCR a forțat nota cu decizia anulării alegerilor și suntem și acum, la aproape două luni distanță, în aceeași mare necunoscută, fără a avea nicio dovadă privind nereguli și interferențe în procesul electoral care ar fi putut afecta rezultatul votului.
Dacă vrem să rămânem în democrație, opiniile Comisiei de la Veneția trebuie respectate și transpuse în lege. Opinia de astăzi privind condițiile în care o curte constituțională poate să invalideze alegerile ne arată că în România suntem încă în situația în care deciziile de iau arbitrar, dincolo de lege, și într-o lipsă de transparență și de dovezi totală.“, explică Stelian Ion.
