Justitie
Ultima lovitură pentru mafia retrocedărilor. Moştenitorii lui Haşotti, chemaţi la Judecătorie
Astăzi a debutat la Judecătoria Constanţa procesul iniţiat de prefectul Adrian Nicolaescu împotriva moştenitorilor reprezentaţi convenţional de avocatul Ionel Haşotti, cei care au reuşit să retrocedeze, parţial, cariera de piatră de la Sibioara. Nicolaescu cere anularea titlului de proprietate primit de aceştia, din două motive mari şi late. În primul rând, prefectul a observat că retrocedarea de la Sibioara s-a dispus prin încălcarea flagrantă a legii. În al doilea rând, vorbim de o retrocedare multiplă, existând documente legale că familia moştenitorilor primise deja, încă din anii 90, toate terenurile confiscate de stat în anii comunismului.
Judecătoarea care a făcut mangla este inculpată acum ca şpăgară
Cariera de la Sibioara funcţionează din anul 1965. În 2005, firma care o exploata legal, SC Somaco Construct SRL, a fost cumpărată cu patru milioane de euro de SC Comprest Util SRL, companie din domeniul producţiei de materiale de construcţie deţinută de omul de afaceri constănţean Grigore Comănescu. Un an mai târziu, două septuagenare reprezentate convenţional de celebrul avocat Ionel Haşotti au deschis un proces împotriva Comisiei Locale de la nivelul Comunei Lumina, cerând retrocedarea unui teren de 20 de hectare ce ar fi aparţinut bunicului lor. Terenul solicitat se afla, parţial, în incinta carierei de piatră, însă compania lui Grigore Comănescu nu a fost citată în proces. Deşi bunicul celor două femei reprezentate de avocatul Haşotti decedase în anul 1942, acestea au susţinut că: „Autorul nostru a plătit taxele şi impozitele către stat, atât până la preluarea bunului cât şi după acest eveniment, fiind înregistrat fiscal până în anul 1951.”. Controversata judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Judecătoria Constanţa (actualmente inculpată pentru luare de mită într-o retrocedare similară de la Năvodari) a admis această aberaţie flagrantă. Ea a considerat că cele două bătrâne sunt persoane îndreptăţite la retrocedare şi că bunicul lor, decedat, repetăm, în 1942, ar avea calitatea de autor în procedurile de retrocedare, deşi această calitate este rezervată doar persoanelor deposedate după 6 martie 1945.
Un avocat mincinos instigă la încălcarea legii
Totuşi, Jianu nu a autoriza retrocedarea în incinta carierei, deoarece legea interzicea explicit retrocedarea exploataţiilor miniere active. Ionel Haşotti a declarat recurs în numele clientelor sale, susţinând în faţa Tribunalului Constanţa că „Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră.”. Cum un expert judiciar atestase în fals că terenul ar fi fost liber de sarcini, deşi nu era, Tribunalul l-a crezut pe Haşotti şi a admis recursul pe 2 octombrie 2008. Mult a contat şi faptul că avocatul Comisiei Locale Lumina nu l-a contrazis pe Haşotti. În mod oficial, Comisia Lumina era reprezentată în instanţă de avocata Anca Mirăuţă, care avea sediul profesional pe strada AS Puşkin 19A Constanţa. La aceeaşi adresă funcţiona şi Fundaţia Brătianu, în care avea calitatea de membru fondator numitul Puiu Haşotti, pe atunci senator şi, desigur, frate al avocatului Ionel Haşotti, reprezentantul „moştenitoarelor”. Anca Mirăuţă nu a participat la singurul termen de recurs, delegându-l să o substituie de Toni Bobe – cel care a tăcut mâlc, fără a-l contrazice pe Ionel Haşotti. Ulterior, Toni Bobe avea să ajungă în conducerea PNL Constanţa, alături de Puiu Haşotti. Ne limită să semnalăm aceste potriviri curioase, lăsând organelor statului sarcina de a stabili dacă a fost sau nu o lucrătură în haită.
După opt ani
Hotărârea de retrocedare din 2008 a fost pusă în aplicare abia în luna iunie 2016, însă prefectul Adrian Nicolaescu a atacat titlul de proprietate, în dosarul 23037/212/2016 al Judecătoriei Constanţa. În acţiunea sa, ajunsă astăzi pe masa magistraţilor, Adrian Nicolaescu probează că retrocedarea carierei Sibioara s-a făcut cu încălcarea flagrantă a articolului 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000. Textul de lege interzice expres retrocedarea terenurilor miniere. De asemenea, prefectul probează că proprietarul celor 20 de hectare, decedat în anul 1942, a fost moştenit de copiii săi, şapte la număr. După 1991, urmaşii urmaşilor au retrocedat 50 de hectare agricole de la stat, plus celelalte 20 de hectare din cazul de faţă. Aşadar, documentele legale atestă o operaţiune ilicită de retrocedare multiplă, aşa cum au fost atâtea în ţara asta sufocată de mafia retrocedărilor.
