Exclusiv
Ultima strădanie a avocatului Hașotti de a câștiga la masa verde recursul din cazul retrocedării carierei Sibioara
Astăzi are loc prima înfățișare într-un recurs important din dosarul retrocedării carierei de la Sibioara. Este vorba de un proces inițiat încă din anul 2016 de prefectul județului Constanța, privind anularea titlului de proprietate emis clienților controversatului avocat Ionel Hașotti pentru terenul obținut prin retrocedare în inima carierei de piatră. Procesul a fost câștigat pe fond de clienții lui Hașotti, după ce judecătorul cauzei a dat eficiență unui înscris cu aparență de fals, care nu a fost pus în discuția contradictorie a părților. Deși avea argumente capitale ca să răstoarne această situație, deși aceste argumente au fost așternute pe o cerere de apel ”beton”, Prefectura a exercitat calea de atac după scurgerea termenului legal. Cererea de apel a fost trimisă cu întârziere la instanță. Prin urmare, apelul prefectului a fost respins ca tardiv, spre bucuria avocatului Hașotti. Întâmplător, autorul acestei situații, fostul prefect Ioan Albu, este fiul unui fost secretar de stat din Ministerul Agriculturii și fost asociat al fostului senator Puiu Hașotti, fratele avocatului din povestea de față. Prestația sa s-a dovedit extrem de folositoare pentru ”partea adversă”, care, în alt proces, a obținut daune de 130.000 de euro de la Prefectură și de la Primăria Lumina.
Trei prefecți implicați în retrocedarea de la Sibioara. În stânga, Adrian Nicolaescu, tipul care a emis un titlu de proprietate pentru clienții lui Hașotti, după care l-a contestat în instanță ca ilegal. În dreapta, Eugen Bola, rudă cu familia Hașotti, care a revocat un act intrat în circuitul civil, pentru a crea un avantaj moștenitorilor. În centru: Ioan Albu, prefectul-adormit, care a uitat să depună apel în termen.
Compania minieră păgubită în afacerea retrocedării, pe bază de falsuri și minciuni, a carierei de la Sibioara, pe numele ei Somaco Construct SRL, încearcă să îndrepte situația. Fiind parte în proces, având calitatea și justificând interesul să combată încălcări ale legii care i-au adus prejudicii, Somaco Construct SRL a declarat recurs. Această cale de atac este permisă de lege în litigiile cu o latură patrimonială, evaluabilă în bani. Or, cariera de la Sibioara este un astfel de activ, evident evaluabil în bani. Cu toate acestea, avocatul Ionel Hașotti se opune din răsputeri și încearcă să stopeze demersul încă din faza de excepție. După ce a câștigat apelul la masa verde, beneficiind de faptul că prefectul a uitat să trimită cererea în termen, beneficiarul acestei șmecherii infame ar vrea să câștige și recursul, și tot la masa verde, cu această încercare de a se excepta examinarea pe fond a cererii de recurs. Strădania sa este atât de disperată, încât a ajuns să se combată pe el însuși, desființând argumente pe baza cărora și-a câștigat chiar dreptul la un recurs la recurs, total ilegal și interzis. Asta înseamnă să fii șmecher: să beneficiezi de recurs la recurs, neprevăzut de lege, dar să te opui și să combați recursul la care partea adversă chiar are dreptul prevăzut de lege.
Despre ce este vorba? Totul pleacă de la modul în care a fost retrocedată, cu totul ilegal, cariera de la Sibioara. S-a întâmplat în anul 2008, în urma unui proces inițiat de două bătrâne reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti. Deși au revendicat cariera, acestea s-au judecat, cam la vrăjeală, cu cele două comisii de fond funciar, de la Prefectură și Primăria Lumina. Compania minieră care avea licență de la stat și care desfășura activități de exploatare a zăcământului de granit de la Sibioara nu a fost citată în proces. Culmea, legea interzice retrocedarea carierelor în exploatare. Însă avocatul Ionel Hașotti a mințit cu nerușinare în fața Tribunalului Constanța că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat de clientele sale. Evident că existau dovezi, dar cele două comisii pârâte în proces nu au relevat situația reală. Prin urmare, cariera a fost retrocedată în baza acestei minciuni.
Cariera de la Sibioara este cea mai valoroasă din Dobrogea. Rocile extrem de dure extrase de aici se pretează la cele mai complexe lucrări de construcții, așa cum ar fi digurile marine sau autostrăzile. De aici și interesul imens pentru carieră.
În 2009, aflând de această situație de fraudă, compania minieră a deschis la rândul ei un proces prin care a cerut să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra unei părți din terenul retrocedat clienților lui Hașotti. Pe rând, Judecătoria Constanța și Tribunalul Constanța i-au dat câștig de cauză. Mai mult, decizia civilă 1127/30.09.2011 a Tribunalului era irevocabilă. Cu toate acestea, avocatul Ionel Hașotti a declarat recurs față de soluția pronunțată deja în recurs, cerând revocarea hotărârii irevocabile. El a evocat tocmai faptul că litigiul este evaluabil în bani, adică exact argumentul pe care îl combate la momentul de față.
Lui Hașotti i s-a aprobat cererea și astfel a avut parte de un nou recurs. Însă există o particularitate care indică obținerea unui avantaj procesual ilegal. Astfel, trebuie să știți că viciul atunci în discuție era legat de o posibilă încadrare eronată a căii de atac. Au fost mai multe situații în justiția românească, în care apelurile au fost încadrate eronat ca recursuri. Tocmai din acest motiv, în anul 2009, procurorul general al României de la acea vreme, Laura Codruța Kovesi, a inițiat un recurs în interesul legii, prin care a cerut să fie declarat admisibil recursul împotriva hotărârilor irevocabile în situația încadrării greșite a căii de atac. Adică tocmai pentru situațiile descrise mai sus. Ei bine, secțiile unite ale Înaltei Curți au respins recursul în interesul legii, apreciind că textele procesual-civile sunt cât se poate de clare. Cu alte cuvinte, pentru astfel de situații există alte remedii, putând fi promovate alte tipuri de acțiuni, așa cum ar fi contestația în anulare. Cu toate acestea, un complet al Curții de Apel Constanța, condus de judecătoarea Vanghelița Tase, a trecut peste soluția dată în RIL și i-a admis recursul la recurs lui Ionel Hașotti. Culmea, Ionel Hașotti promovase și o contestație în anulare, însă acest dosar s-a evaporat pur și simplu, la fel cum s-a evaporat și dosarul recursului la recurs. În urmă cu 3 ani, compania minieră a cerut o copie a dosarului de la Grefa Judecătoriei Constanța, însă a primit răspunsul că acesta a fost ridicat de DNA. De atunci nu s-a mai auzit nimic de dosar și pace.
Ultima șansă ca situația vădit frauduloasă a retrocedării carierei de la Sibioara să fie îndreptată în instanță ar fi procesul al cărui recurs debutează azi. În cererea introductivă, Prefectura a susținut că moștenitorii reprezentați de Ionel Hașotti au primit un titlu de proprietate în mod ilegal, din două motive principale. Primul se referă la faptul că terenul era exceptat de la retrocedare, potrivit articolului 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000, întrucât face obiectul licenței miniere a companiei Somaco Construct. Articolul menționat mai sus interzice retrocedarea terenurilor miniere în exploatare. Pe de altă parte, Prefectura a susținut că moștenitorii nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului cu acte ulterioare anului 1945, așa cum cerea legea.
Acțiunea prefectului a fost respinsă de Judecătoria Constanța, pe fond. În linii mari, instanța a apreciat că nu mai poate examina încălcarea articolului 4 din Legea 1/2000, pe motiv că acest aspect ar fi fost judecat încă din anul 2008, bucurându-se de efectul pozitiv al puterii de lucru judecat. În realitate, nicăieri în hotărârea de retrocedare din anul 2008 nu este menționat articolul 4 din Legea 1/2000. Nicăieri. Pe de altă parte, critica privind lipsa actelor ulterioare anului 1945 a fost îndepărtată de judecătorul fondului în baza unei notificări din anul 1947, care atesta că rudele moștenitorilor încă aveau terenul în proprietate. Acest înscris nu a fost pus în discuția contradictorie a părților și are aparența unui fals grosoloan, fiind scris cu î din i, deși actele oficiale s-au redactat în mod obligatoriu cu â din a până în anul 1953.
Înscrisul cu aparență de fals, redactat cu î din i cu ani grei înainte de a se introduce această regulă gramaticală. În baza acestei fițuici care nu emană de nicăieri, instanța a apreciat că ”moștenitorii” au acte ulterioare anului 1945.
Pe de altă parte, notificarea respectivă nu emană de la Arhivele Naționale, fiind adusă de acasă de una din clientele lui Hașotti. Culmea, bătrâna a mai produs un act similar, care conținea enormitatea că un copil de 7 ani era considerat subiect al dreptului de proprietate în anul 1949. Același act cu minorul-proprietar a fost depus în două clone, cu scrisuri și ștampile diferite, într-un alt dosar de retrocedare.
Înscris clonat, utilizat de clienții lui Hașotti pentru o altă retrocedare. Diferențele grafice sunt subliniate în chenarele roșii.
Deși falsurile de mai sus sunt cât se poate de evidente, organele judiciare din Constanța refuză să-i ancheteze pe uzitarii lor. Păi, cu așa avocați șmecheri, nici nu-i de mirare. Pe de altă parte, însă, așa cum am arătat într-un articol recent, cazul retrocedării de la Sibioara ar putea fi investigat de procurorii de la Parchetul Înaltei Curți, care au fost sesizați în acest sens de Comisia de Abuzuri a Senatului. Adevărul e că trebuie făcută lumină. Va urma!
