Administratie
Un om de bază din echipa lui Chițac părăsește ”corabia” Primăriei
Directorul Direcției Patrimoniu din Primăria Constanța, Cătălin Cucoară, a confirmat astăzi că și-a dat demisia din calitatea de angajat al autorității locale. ”Așa cum e normal, când într-o relație nu mai există înțelegere, e mai corect să te retragi” – a declarat Cucoară pentru Constanța.info.
Demisia lui Cucoară vine pe fondul propunerii primarului Chițac de modificare a organigramei și statului de funcții al Primăriei Constanța. Un proiect în acest sens a fost inclus de primarul Constanței pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Local din 23 aprilie 2021. Organigrama propusă de Chițac prevede comasarea direcțiilor de urbanism și patrimoniu, pe motiv că acestea se află în strânsă legătură, fiind justă o comandă comună. Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Constanța, Alin Vintilă, funcția de director al Direcției Generale de Urbanism și Patrimoniu va fi ocupată de arhitectul-șef al Constanței, Dan Petre Leu. Vintilă a precizat pentru Ordinea.Ro că directorul adjunct al noii direcții generale va coordona problemele de cadastru și patrimoniu. Însă funcția în cauză nu a fost atribuită lui Cătălin Cucoară, ci Dianei Tenea, așa cum reiese din organigrama propusă de Chițac. Sub acest aspect, relația lipsită de înțelegere despre care vorbea Cucoară s-ar putea referi la o ceartă pe împărțeala funcțiilor. Însă nici nu este exclus ca motivul neînțelegerii să fie de altă natură, după cum vom arăta mai jos.
Rolul lui Cucoară în afacerea ”Belina lui Chițac”
Cătălin Cucoară a fost implicat profesional în controversatul proiect privind preluarea lacului Tăbăcărie în proprietatea publică a Municipiului Constanța. Ordinea.Ro a prezentat acest subiect în premieră (vezi AICI), subliniind că situația este identică aceleia prin care Liviu Dragnea a gândit trecerea insulei Belina și a brațului Pavel din domeniul public al statului în domeniul public al județului Teleorman. Studiind rechizitoriul din cazul Belina, am remarcat că infracțiunea cercetată de procurori se referă în primul rând la faptul că bunurile din domeniul APELOR nu pot fi trecute prin hotărâre de Guvern de la stat la administrațiile locale, întrucât fac obiectul exclusiv al proprietății publice de stat, potrivit Legii Apelor 107/1996. O lege organică nu poate fi schimbată prin hotărâre de Guvern, așa cum au făcut Dragnea și ai lui.
În mod paradoxal, primarul Constanței, Vergil Chițac, a utilizat patentul Dragnea. În luna februarie 2021, acesta a promovat un proiect pentru solicitarea unei hotărâri de Guvern în vederea transferului lacului Tăbăcărie, de la stat la administrația locală. Un fel de Belina 2. Raportul de specialitate al proiectului a fost întocmit de Direcția Patrimoniu, condusă atunci de Cătălin Cucoară. În Raport se sugera mincinos că legea ar permite ca lacurile naturale mai mici, precum Tăbăcărie, să poată fi deținute de administrațiile locale, prezentând un citat în acest sens. Însă citatul nu provenea din lege, ci reprezenta o interpretare care trunchia și totodată adăuga la lege. Un alt aspect relevant este acela că primarul Chițac a semnat referatul de aprobare înainte cu zile bune de redactarea Raportului, ceea ce înseamnă că departamentul condus de Cătălin Cucoară a primit sarcina să improvizeze argumente în favoarea inițiativei deja hotărâte de Chițac.
În mod cert, la două săptămâni distanță, Instituția Prefectului a notificat Consiliul Local să revoce 3 hotărâri adoptate cu încălcarea legii pe 26 februarie 2021. În privința hotărârii referitoare la lacul Tăbăcărie, prefectul a arătat că transferul acestui bun nu se poate face decât prin lege. Așadar, nu pe calea un ui hotărâri de Guvern, după patentul Dragnea.
Este posibil ca prestația lui Cucoară din povestea cu lacul Tăbăcărie să fi dus la neînțelegerile pe care le clamează acum ca motiv al demisiei sale.
Dezvăluiri despre o afacere imobiliară a fraților Cucoară
Pe de altă parte, Cucoară a fost menționat recent într-un serial de investigație jurnalistică, legat de afaceri imobiliare în Vama Veche. Este la fel de posibil ca aceste probleme de imagine să fi contribuit esențial la ruptura sa cu administrația Chițac. Avea Chițac destule probleme de imagine și era deja prea mult să se mai încarce și cu problemele lui Cucoară.
Jurnalistul Alexandru Căutiș a prezentat împrejurările în care un teren de pe litoralul Mării Negre, aflat pe raza localității Vama Veche, a ajuns de la Primăria Limanu la frații Cristian și Cătălin Cucoară, prin intermediul unei persoane apropiate acestora. Soții Alexandru și Camelia Bezim, domiciliați în comuna Hangu din județul Neamț, au cumpărat terenul de 350 de metri pătrați de la Primăria Limanu, în anul 2004. În 2020, aceștia au vândut terenul către frații Cucoară, la un preț de 15 ori mai mic decât acela din piața imobiliară, după cum afirmă jurnalistul Alexandru Căutiș. Mai mult, suprafața terenului a fost corectată la 400 de metri pătrați, prin măsurători cadastrale, existând suspiciunea că diferența ar putea proveni din domeniul public al statului – după cum afirmă Căutiș.
Camelia Bezim a fost consilier local în comuna sa din județul Neamț, însă în declarațiile de avere depuse de-a lungul timpului a omis să menționeze terenul din Vama Veche. Jurnalistul crede că această omisiune, cumulată cu prețul subevaluat, arată că soții Bezim au fost interpușii fraților Cucoară. Ca dovezi suplimentare, jurnalistul arată că frații Cucoară provin din aceeași comună din județul Neamț, ca și soții Bezim. Mai mult, Cristian Cucoară a fost administrator al unei firme deținute de fiica soților Bezim.
Investigațiile lui Alexandru Căutiș pe această temă le puteți citi AICI, AICI și AICI.
808 angajați, din care 280 de polițiști locali
Dincolo de motivele probabile pe care le-am prezentat mai sus, este cert că specialistul Cătălin Cucoară a părăsit corabia Primăriei. Spunem ”corabie”, deoarece organigrama lui Chițac înființează, pentru prima dată în istoria Constanței, un compartiment pentru personalul navigant.
Trebuie să mai arătăm că organigrama concepută de Vergil Chițac prevede un număr de 808 de posturi în administrația publică locală, din care 280 de polițiști locali.
